Datoria globală a atins un nivel record de 307.000 de miliarde de dolari în al doilea trimestru al anului, în ciuda creșterii ratelor dobânzilor care au redus creditarea bancară, piețe precum Statele Unite și Japonia fiind cele care au determinat această creștere, a anunțat marți Institutul de Finanțe Internaționale (IIF).
Grupul comercial de servicii financiare a precizat într-un raport că datoria globală în dolari a crescut cu 10.000 de miliarde de dolari în prima jumătate a anului 2023 și cu 100.000 de miliarde de dolari în ultimul deceniu.
Acesta a precizat că cea mai recentă creștere a ridicat pentru al doilea trimestru consecutiv raportul datorie globală/PIB la 336%. Înainte de 2023, raportul datoriei scăzuse timp de șapte trimestre, potrivit Reuters.
Creșterea mai lentă, alături de o încetinire a creșterii prețurilor, au stat la baza creșterii ratei datoriei, se arată în raport.
„Creșterea bruscă a inflației a fost principalul factor care a stat la baza declinului puternic al ratei datoriei în ultimii doi ani”, a declarat IIF. Adăugând că, odată cu moderarea presiunilor salariale și de preț, chiar dacă nu până la țintele lor, se așteaptă ca rata datoriei în raport cu producția să depășească 337% până la sfârșitul anului. Mai mult de 80% din ultimele acumulări de datorii au provenit din lumea dezvoltată, SUA, Japonia, Marea Britanie și Franța înregistrând cele mai mari creșteri. În rândul piețelor emergente, cele mai mari creșteri au venit din partea celor mai mari economii, și anume China, India și Brazilia.
„Pe măsură ce ratele mai mari și nivelurile mai ridicate ale datoriei împing cheltuielile guvernamentale cu dobânzile mai mari, tensiunile legate de datoria internă vor crește”, a declarat IIF.
