Datoria publică mondială a crescut la un nivel record de 92.000 de miliarde de dolari în 2022, deoarece guvernele s-au împrumutat pentru a contracara crize, cum ar fi pandemia COVID-19, povara fiind resimțită în mod acut de țările în curs de dezvoltare, potrivit unui raport al Națiunilor Unite.
Datoria internă și externă la nivel mondial a crescut de peste cinci ori în ultimele două decenii, depășind ritmul de creștere economică, în condițiile în care produsul intern brut s-a triplat doar din 2002, potrivit raportului de miercuri, publicat în perioada premergătoare unei reuniuni a miniștrilor de finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din G20, care va avea loc în perioada 14-18 iulie.
„Piețele pot părea că nu suferă – încă. Dar oamenii sunt. Unele dintre cele mai sărace țări din lume sunt forțate să aleagă între a-și plăti datoriile sau a-și servi populația”, a declarat reporterilor secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
Datele sunt îngrijorătoare
Țările în curs de dezvoltare datorează aproape 30% din datoria publică mondială, din care 70% este reprezentată de China, India și Brazilia. Cincizeci și nouă de țări în curs de dezvoltare se confruntă cu un raport datorie/PIB de peste 60% – un prag care indică un nivel ridicat al datoriei.
„Datoria s-a transformat într-o povară substanțială pentru țările în curs de dezvoltare din cauza accesului limitat la finanțare, a creșterii costurilor de împrumut, a devalorizărilor monetare și a creșterii lente”, se mai arată în raportul Organizației Națiunilor Unite.
În plus, arhitectura financiară internațională a făcut ca accesul la finanțare pentru țările în curs de dezvoltare să fie atât inadecvat, cât și costisitor, a precizat ONU, subliniind că plățile nete ale datoriei la dobândă depășesc 10% din venituri pentru 50 de economii emergente din întreaga lume.
„În Africa, suma cheltuită pentru plata dobânzilor este mai mare decât cheltuielile pentru educație sau sănătate”, se arată în raport, 3,3 miliarde de oameni trăind în țări care cheltuiesc mai mult pentru plata dobânzilor la datorii decât pentru sănătate sau educație.
Țările se confruntă cu o alegere imposibilă
Creditorii privați, cum ar fi deținătorii de obligațiuni și băncile, reprezintă 62% din totalul datoriei publice externe a țărilor în curs de dezvoltare. În Africa, această participare a creditorilor a crescut de la 30% în 2010 la 44% în 2021, în timp ce America Latină are cea mai mare pondere a creditorilor privați care dețin datoria publică externă din toate regiunile, de 74%.
Organizația Națiunilor Unite a declarat că creditorii multilaterali ar trebui să își extindă finanțarea, cu măsuri precum suspendarea temporară a suprataxelor Fondului Monetar Internațional (FMI) – comisioanele percepute debitorilor care utilizează pe scară largă liniile sale de credit – și un acces mai mare la finanțare pentru țările cu probleme de îndatorare.
De asemenea, este nevoie de un mecanism de redresare a datoriilor „pentru a aborda progresul lent al cadrului comun al G20”, au afirmat autorii, fără a oferi detalii suplimentare cu privire la modul în care ar trebui să funcționeze acest mecanism, potrivit Reuters.
Cadrul de tratare a datoriei a fost adoptat de Grupul celor 20 de economii majore și de creditorii oficiali în octombrie 2020 și vizează includerea membrilor care nu fac parte din clubul de la Paris, cum ar fi China, în reducerea datoriei.
