Creșterea dramatică a datoriei publice din ultimii 15 ani – ca urmare a faptului că guvernele au contractat împrumuturi considerabile pentru a combate criza financiară mondială și efectele pandemiei COVID-19 – este probabil ireversibilă.
Aceasta este concluzia deprimantă a unui document de studiu care va fi prezentat sâmbătă unora dintre cei mai importanți oficiali economici din lume în cadrul simpozionului anual al băncilor centrale al Rezervei Federale din Kansas City din Jackson Hole, Wyoming.
Din 2007, datoria publică medie la nivel mondial a crescut de la 40% la 60% din PIB, iar în economiile avansate, raportul datorie/PIB este mult mai ridicat. Aceasta include Statele Unite, țara cu cea mai mare economie din lume, a cărei datorie publică este în prezent mai mare decât producția sa economică anuală. În urmă cu 15 ani, raportul dintre datoria SUA și PIB era de peste 70%.
Situația este gravă
În ciuda îngrijorărilor tot mai mari cu privire la efectele datoriei ridicate asupra creșterii, „reducerea datoriei, deși de dorit în principiu, este puțin probabilă în practică”, au scris Serkan Arslanalp și Barry Eichengreen într-un document.
Această situație este diferită de cea din trecut, când națiunile și-au redus efectiv raportul dintre datorie și PIB. Cu toate acestea, din cauza îmbătrânirii populației, multe țări nu își vor putea depăși gradul de îndatorare și vor avea nevoie de noi finanțări publice pentru necesități precum asistența medicală și pensiile, potrivit autorilor.
Excedentele bugetare sunt greu de obținut și mult mai greu de menținut ca urmare a conflictelor politice și a creșterii bruște a ratelor dobânzilor de la niveluri istorice scăzute.
Potrivit lui Arslanalp și Eichengreen, inflația nu contribuie cu nimic la reducerea ratelor de îndatorare, cu excepția cazului în care aceasta surprinde o perioadă de timp îndelungată, iar restructurarea datoriei pentru țările în curs de dezvoltare a devenit din ce în ce mai evazivă pe măsură ce numărul creditorilor a crescut.
Nu se va rezolva prea curând
„Datoriile publice ridicate sunt aici și vor rămâne aici pentru o perioadă lungă de timp”, au declarat aceștia. „Apoi, fie că le place sau nu, guvernele vor trebui să se confrunte cu mari datorii moștenite”.
Pentru a realiza acest lucru, au concluzionat ei, sunt necesare restricții de cheltuieli, luarea în considerare a creșterii impozitelor și o supraveghere bancară mai puternică pentru a preveni exploziile financiare costisitoare.
România se numără printre țările afectate de acest fenomen global. Datoria publică a României a depășit pragul de 50% din PIB la sfârșitul lunii mai 2023, când a urcat la 731,28 miliarde de lei, față de 712,12 miliarde de lei în luna precedentă, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, potrivit Reuters.
Datoria pe termen mediu și lung a crescut la 697,84 miliarde de lei, de la 679,87 miliarde de lei în aprilie 2023, iar datoria pe termen scurt a crescut la 33,44 miliarde de lei, de la 32,25 miliarde de lei în luna precedentă.
Cea mai mare parte a datoriei publice, respectiv 609,37 miliarde de lei, a fost reprezentată de obligațiuni de stat. Împrumuturile s-au ridicat la doar 110,4 miliarde de lei.
