Infofinanciar > Info > De ce nu este populară agricultura organică în România?
Info

De ce nu este populară agricultura organică în România?

agricultura, sursa foto unsplash
sursa foto unsplash

Prin promovarea agriculturii organice, Comisia Europeană are ca obiectiv reducerea, pe termen lung, a producției agricole. Chiar dacă este o piață promițătoare, actorii din industrie trebuie să renunțe la mai multe beneficii pe care producția convențională le-o aduce.

În primul rând, reprezintă o investiție ce compromite o parte din modalitățile de producție deja deținute de actorii din industrie.

În al doilea rând, este vorba despre niște bunuri de consum care sunt generate pe un termen mai lung. Prin renunțarea la fertilizanți și îngrășăminte chimice, produsele ajung la o vârstă de maturizare mult mai greu și au o viață de raft mult mai mică.

În al treilea rând, produsul ajunge să fie în general mai scump decât alternativele convenționale. În acest context, consumatorul se va afla într-o situație „sensibilă”, deoarece de multe ori va alege o legumă sau un fruct cu care este obișnuit, chiar dacă alternativa ar fi una mai sănătoasă, deoarece este mai ieftin. Acesta este unul dintre motivele pentru care puține supermarketuri și hipermarketuri au rafturi sau vând produse organice.

Pandemia și orientarea către produse bio

Pandemia a schimbat comportamentul consumatorilor, iar multă lumea s-a îndreptat către produsele organice și bio. Din acest motiv nu este 100% clar dacă pe termen lung tendința va fi una pozitivă către acest tip de producție.

Faptul că banii obținuți din agricultură nu sunt atât de mulți pentru producător este o variabilă foarte importantă în problema legumelor, fructelor sau animalelor organice. De ce și-ar asuma un asemenea risc când intermediarul ar putea să nu îi cumpere produsele?

Astfel, ajungem la cel de-al patrulea punct esențial în disputa cu privire la agricultura organică. La noi în țară este promovată în majoritatea cazurilor de magazinele de profil. Faptul că produsele ecologice au o viață la raft mai scurtă decât cele pe care le întâlnim în ziua de astăzi în supermarketuri și hipermaketuri motivează retailerii să nu le promoveze atât de puternic. Până la urmă, este vorba de business, iar dacă pierderile sunt mari, produsul nu este eficient.

La nivel european, România este țara europeană care are cel mai mare număr de ferme care nu activează deloc în zona organică. Una dintre explicații ține de faptul că terenurile pe care sunt crescute animalele sunt mici, iar numărul de fermieri este foarte mare.

În contrast, cifrele arată astfel pentru țara noastră:

–        630 de ferme care se ocupă numai cu agricultură organică, pe o suprafață de 47.000 de hectare

–        1.750 de ferme care se ocupă și cu agricultură organică, pe o suprafață de 113.000 de hectare

–        3,4 milioane de ferme care nu se ocupă deloc cu agricultură organică, pe o suprafață de 12,3 milioane de hectare

Cele mai recente estimări vorbesc despre 41 de miliarde de euro valoare a pieței organice. În contrast, întreaga industrie a agriculturii a produs bunuri în valoare de 418 miliarde de euro în 2019 în Uniunea Europeană.

Costul de producție al derivatelor organice este mai ridicat, generând un preț mai mare, lucru ce se reflectă în valoarea lor de pe piață. 10% din cifra de afaceri a industriei este produsă pe 8,5% din terenurile agricole din Europa.

Astfel, este greu de apreciat ce succes ar avea investiția într-un astfel de domeniu în România, deoarece ar fi favorabil ca producătorul să aibă un contact de export.  Chiar și în acest context există producători organici care, pe o piață considerată de nișă la noi în țară, comercializează vin, cereale, făină și carne și sunt de succes!