În ultimele cinci decenii, niciun om nu a mai ajuns pe Lună, deși tehnologia a avansat semnificativ. Ultima aselenizare cu echipaj uman a avut loc în decembrie 1972, în timpul misiunii Apollo 17.
NASA explică de ce acest lucru nu s-a mai întâmplat.
De ce nu a revenit omenirea pe Lună?
Motivele sunt mai degrabă financiare și politice decât științifice sau tehnice, susțin experții. „Dacă nu era riscul politic, am fi fost pe Lună chiar acum. De fapt, am fi fost probabil pe Marte”, declara Jim Bridenstine, fost director NASA, în 2018.
NASA a promis că astronauții americani vor ajunge din nou pe Lună. Prima misiune cu echipaj uman este planificată pentru cel mai devreme în septembrie 2026, în cadrul programului Artemis. Această misiune va fi marcată de mai multe premiere: prima femeie, primul astronaut de culoare și primul canadian vor atinge suprafața lunară.
În februarie 2024, naveta Odysseus, construită de Intuitive Machines în cadrul unui contract NASA, a reușit prima aselenizare comercială. Aceasta este considerată un pas semnificativ către viitoarele misiuni umane.
De ce este importantă o bază lunară?
Chris Hadfield, fost astronaut, susține că o stație permanentă pe Lună este esențială pentru viitorul explorării spațiale. „O stație de cercetare umană pe Lună este următorul pas logic. Ne mai despart doar trei zile. Ne putem permite să greșim și să nu omorâm pe toată lumea”, a declarat Hadfield. El subliniază că testarea tehnologiilor pe Lună este crucială pentru a pregăti misiunile viitoare pe Marte.
NASA și-a fixat obiective ambițioase, dar acestea depind de sprijinul politic și financiar. După cinci decenii de pauză, omenirea ar putea face un pas decisiv pentru a reveni pe satelitul natural al Pământului.
Aselenizarea: Un moment istoric al omenirii
Aselenizarea reprezintă unul dintre cele mai mari succese ale omenirii. Primul pas pe Lună a fost făcut de Neil Armstrong, comandantul misiunii Apollo 11, pe 20 iulie 1969. Alături de el, Edwin „Buzz” Aldrin a pășit pe suprafața Lunii, în timp ce Michael Collins a rămas în modulul de comandă.
Această reușită a fost rezultatul unei competiții acerbe între SUA și Uniunea Sovietică, cunoscută sub numele de „Cursa Spațială”. SUA a investit masiv în tehnologie, știință și explorare pentru a învinge rivalul său.
Misiunea Apollo 11 a durat opt zile. În acest timp, astronauții au colectat roci, au realizat fotografii și au efectuat experimente. Primii pași ai lui Armstrong au fost însoțiți de celebra frază: „Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire”.
De atunci, alte șase misiuni Apollo au ajuns pe Lună. Ultima a avut loc în 1972.
