Infofinanciar > Esential > De ce se îmbogățesc cei bogați – chiar și în timpul crizelor globale?
Esential

De ce se îmbogățesc cei bogați – chiar și în timpul crizelor globale?

De ce se îmbogățesc cei bogați – chiar și în timpul crizelor globale?
sursă foto dreamstime

La fiecare 30 de ore, pandemia a dat naștere unui nou miliardar, împingând în același timp un milion de oameni în sărăcie. Jurnaliștii Al Jazeera au realizat un material în care încearcă să explice de ce pandemia ne-a lăsat cu impresia că bogații lumii au devenit și mai bogați, iar cei săraci, și mai săraci.

Moartea și devastarea nu sunt singurele cărți de vizită prin care COVID-19 va fi ținut minte. De asemenea, pandemia a mărit drastic inegalitățile pe glob în ultimii trei ani.

Potrivit Bloomberg Billionaires Index, 131 de miliardari și-au dublat valoarea netă în timpul pandemiei. Cea mai bogată persoană din lume, Bernard Arnault, șeful Louis Vuitton, valora 159 de miliarde de dolari pe 27 decembrie 2022, în creștere cu aproximativ 60 de miliarde de dolari față de începutul anului 2020. Elon Musk, al doilea cel mai bogat om al planetei, se mândrea cu o avere de 139 de miliarde de dolari – aceasta era mai mică cu 50 de miliarde de dolari înainte de pandemie. Iar indianul Gautam Adani, al treilea în acest indice, și-a văzut averea crescând de peste zece ori în ultimii doi ani, de la aproximativ 10 miliarde de dolari la începutul lui 2020 la 110 miliarde de dolari la sfârșitul lui 2022.

Câțiva au acumulat averi ridicole, zeci de milioane au sărăcit

În același timp, aproape 97 de milioane de persoane – mai mult decât populația oricărei națiuni europene – au fost împinse în sărăcie extremă doar în 2020, câștigând mai puțin de 1,90 dolari pe zi (pragul sărăciei definit de Banca Mondială). Se estimează că rata globală a sărăciei a crescut de la 7,8% la 9,1% până la sfârșitul anului 2021. În prezent, inflația galopantă afectează creșterea reală a salariilor, reducând veniturile disponibile ale oamenilor din întreaga lume.

Pentru a limita creșterea prețurilor, băncile centrale reduc fluxul de bani în economie prin creșterea ratelor dobânzilor și retragerea excesului de lichidități. Dar acest lucru s-a întors din nou asupra lucrătorilor, în timp ce companiile – de la firme de tehnologie precum Amazon, Twitter și Meta până la bănci precum Goldman Sachs – au anunțat disponibilizări la sfârșitul unui an 2022 deja tumultuos.

Al Jazeera a vorbit cu economiști pentru a înțelege de ce bogații continuă să se îmbogățească chiar și pe fondul crizelor și dacă acest lucru este inevitabil de fiecare dată când are loc o încetinire economică.

Răspunsul scurt: Multe țări adoptă politici precum scutiri de taxe și stimulente financiare pentru întreprinderi pentru a stimula economiile pe fondul unor crize precum cea pandemică. Băncile centrale inundă economia cu bani pentru a face mai ușor de împrumutat și de cheltuit. Acest lucru îi ajută pe cei bogați să își crească banii prin investiții pe piața financiară. Dar creșterea inegalității nu este inevitabilă.

Explozia pieței bursiere

Când a început pandemia, băncile centrale din întreaga lume au intrat în acțiune pentru a proteja piețele financiare, care au primit o lovitură puternică, deoarece guvernele au început să impună restricții de blocare.

Pentru a salva economia de la colaps, băncile centrale au redus ratele dobânzilor, scăzând astfel costurile de împrumut și crescând oferta de bani. De asemenea, au injectat mii de miliarde de dolari pe piețele financiare cu scopul de a încuraja companiile să investească în economie. Marile bănci centrale au infuzat peste 11 trilioane de dolari în economia mondială începând cu anul 2020. (Pentru a face față șocului economic provocat de COVID-19, cele patru mari bănci centrale ale lumii și-au mărit bilanțul cu un total de 11,3 trilioane de dolari pentru a sprijini economiile lor și funcționarea piețelor financiare mondiale, informează Atlantic Council).

Aceste intervenții au declanșat un boom al valorii acțiunilor, obligațiunilor și a altor instrumente financiare – dar creșterea prețurilor activelor nu a fost însoțită de o creștere a producției economice.

„În loc să ducă la o producție economică mai mare, cea mai mare parte a infuziei bruște de bani în sistemul financiar a dus la o creștere dramatică a prețurilor activelor, inclusiv a acțiunilor, de care au beneficiat cei bogați”, a declarat pentru Al Jazeera Francisco Ferreira, director al Institutului pentru Inegalități Internaționale de la London School of Economics (LSE).

Creșterea miraculoasă din pandemie, datorată câtorva companii

La un an de la pandemie, piețele de capital au crescut cu 14.000 de miliarde de dolari, 25 de companii – majoritatea din segmentul tehnologiei, vehiculelor electrice și semiconductorilor – fiind responsabile pentru 40% din câștigurile totale, potrivit unei analize a performanțelor bursiere a 5.000 de companii realizată de firma de consultanță McKinsey.

„Rezultatul este că în această perioadă de pandemie s-a înregistrat cea mai mare creștere a averilor miliardarilor de când au început înregistrările”, a declarat pentru Al Jazeera Nabil Ahmed, directorul pentru justiție economică al Oxfam America. „Și încă ne obișnuim cu cât de extraordinară a fost această creștere”.

Miliardarii și-au văzut averile crescând la fel de mult în 24 de luni ca în 23 de ani, potrivit raportului „Profiting from Pain” al Oxfam, publicat în luna mai a acestui an. La fiecare 30 de ore, în timp ce COVID-19 și creșterea prețurilor la alimente împing aproape un milion de oameni în plus în sărăcie extremă, economia globală generează, de asemenea, un nou miliardar.

Pandemia a accelerat aceste structuri ale inegalității – fie că este vorba de liberalizarea pieței muncii, de creșterea puterii monopoliste sau de erodarea impozitării publice – a declarat Ahmed de la Oxfam. Un exemplu este faptul că 143 din cele 161 de țări analizate de Oxfam au înghețat ratele de impozitare pentru cei bogați în timpul pandemiei, iar 11 țări le-au redus.

Inflația afectează cel mai mult țările cu venituri mici

Pe măsură ce țările au început să relaxeze restricțiile COVID-19, o creștere bruscă a cererii de consum, împreună cu șocurile de aprovizionare, au contribuit la atingerea unor niveluri record ale inflației mondiale.

Acest lucru a forțat băncile centrale să își încheie politicile de acordare a accesului la bani ușori. De asemenea, acestea au anunțat creșteri puternice ale ratelor dobânzilor. Obiectivul lor este acum de a reduce cererea, astfel încât prețurile să se domolească și, în economiile avansate, precum Statele Unite, de a răci și piața forței de muncă.

Pentru a-și păstra câștigurile în urma acestei schimbări de politică, marile companii au început să anunțe reduceri de personal, chiar și în timp ce inflația îi afectează pe cei săraci cu economii reduse.

„Chiar și atunci când inflația a crescut, marjele de profit ale firmelor nu au scăzut”, a spus Dafermos. Companiile mari rețin profiturile pentru a da dividende acționarilor, în loc să crească veniturile salariale, chiar și în timp ce companiile mai mici suferă din cauza lipsei de investiții din partea firmelor mai mari, a spus el.

Creșterile ratelor dobânzilor au crescut costurile de împrumut, afectând, de asemenea, capacitatea țărilor cu venituri mici și a celor în curs de dezvoltare de a cheltui mai mult pentru programele de asistență socială, deoarece acestea au niveluri ridicate de datorii publice și private.

„Din cauza modului în care funcționează sistemul financiar global, va exista o presiune mare asupra țărilor în curs de dezvoltare pentru a implementa măsuri de austeritate”, a spus Dafermos. „Acest lucru poate crea mai multe inegalități și, pentru mine, acest lucru este poate mai semnificativ, deoarece limitează capacitatea lor de a oferi protecție socială săracilor.”

Potrivit Oxfam, țările cu venituri mai mici au cheltuit aproximativ 27 la sută din bugetele lor pentru rambursarea datoriilor – de două ori mai mulți bani decât cei cheltuiți pentru educație și de patru ori mai mulți bani pentru sănătate.

Inegalitatea este o alegere politică

După cel de-al Doilea Război Mondial, țările au început să urmeze politici de impozitare progresivă și au luat măsuri pentru a aborda problema puterii de monopol, a declarat Ahmed. Și în timp ce multe națiuni au inversat această abordare în timpul pandemiei, câteva au contrazis această tendință. Costa Rica și-a majorat cea mai mare rată de impozitare cu 10 la sută, iar Noua Zeelandă cu 6 la sută, pentru a redistribui bogăția.

„Există exemple de țări care fac ceea ce trebuie. Și ne amintește că inegalitatea nu este inevitabilă. Este o politică și o alegere politică”, a declarat Ahmed.

Pe de altă parte, dacă nu este abordată, inegalitatea bogăției dă putere celor bogați să influențeze politicile în favoarea lor, ceea ce poate adânci și mai mult decalajul de venituri, independent de natura de creștere și descreștere a ciclurilor economice. „O bogăție mai mare tinde să fie asociată cu capturarea guvernului și a instituțiilor statului de către elite”, a declarat Ferreira de la London School of Economics.

Potrivit lui, acest lucru poate lua diferite forme în diferite contexte democratice. Dar rezultatul este același. „Puterea de negociere a celor bogați crește datorită diferitelor instrumente pe care le folosesc, cum ar fi lobby-ul”, a spus el. „Politicile ajung să fie în beneficiul celor bogați, iar acest lucru creează din nou un ciclu. Dar, de data aceasta, este un ciclu politic.”