România se îndreaptă cu pași repezi spre momentul în care un angajat va susține peste doi pensionari, un scenariu care echivalează cu prăbușirea sistemului public de pensii.
În aceste condiții, cabinetul Ciolacu a găsit ca soluție creșterea vârstei de pensionare. Mai grav este faptul că în următorii ani forța de muncă a României ar urma să scadă ca urmare a exodului și declinului demografic.
Sistemul public de pensii se îndreaptă spre colaps
Sistemul public de pensii riscă să colapseze. Una dintre explicațiile date de Guvernul României pentru creșterea pragului de pensionare constă în faptul că speranța de viață a crescut. Astfel, din 2035 femeile și bărbații se vor pensiona la aceeași vârstă adică, 65 de ani.
Datele statistice indică faptul că raportul pensionari/angajați este în prezent de 8 la 10. Însă, sunt orașe în țară unde dezechilibrul este semnificativ mai mare. În Teleorman sunt de aproape patru ori mai mulți beneficiari de pensii decât numărul de salariați, spre deosebire de regiunea București-Ilfov, unde sunt patru pensionari la 10 angajați.
În situația în care trendul actual se menține în mai puțin de douăzeci de ani persoanele active pe piața muncii vor trebui să plătească pensii pentru aproximativ șapte milioane de seniori. Ceea ce se traduce printr-un raport de un angajat la 2,5 pensionari.
Sursă foto: Arhiva companiei
Cum arată raportul salariați-pensionari
Cu alte cuvinte bugetul nu va mai putea susține sistemul public de pensii. În consecință, guvernanții au convenit să crească vârsta de pensionare până la 65 de ani și pentru femei. Cu toate acestea, nu toți românii salută decizia aleșilor. „Ai acumulat până la anii aia cel puţin 45 de ani de muncă. Alţii muncesc şi mai au grijă și de copii. Cine vrea să muncească în continuare este ok.”
„Nu mi se pare normal să te pensionezi la 60 şi ceva de ani când baza de colectare e din ce în ce mai mică.” „Muncind de mici sistemul nostru imunitar este din ce în ce mai solicitat, iar vârsta mi se pare destul de avansată pentru pensionare”, sunt doar câteva dintre nemulțumirile exprimate de cetățenii vizați de măsura Guvernului.
Pe de altă parte, legiuitorul a stabilit că creșterea pragului de pensionare crește odată cu majorarea speranței de viață. „Pe măsură ce avem o creştere a speranţei medii de viaţă, are loc şi o actualizare a vârstei de pensionare. Aceasta este regula cheie care face ca sistemul şi cheltuiala publică cu pensiile să fie sustenabilă”, a declarat Marcel Boloș, ministrul Finanțelor.
Marcel Boloș. Sursa foto: Capital
Pilonul III de pensii devine o alternativă pentru tot mai mulți români
Aceeași opinie împărtășesc și experții în resurse umane care susțin că majorarea vârstei de pensionare este cea mai la îndemână măsură pe care guvernanții o pot pune în practică pentru a evita un posibil colaps al sistemului public de pensii.
„Focusul ar trebui pus pe pregătirea noilor generaţii, astfel încât să nu fim nevoiţi să ţinem pe poziţii impus persoane care ar trebui în mod normal să fie la vârsta pensionării atunci”, a declarat Corina Diaconu, manager de resurse umane.
În acest context, investițiile în pensiile private de la Pilonul III reprezintă o alternativă pentru românii care se tem că statul român nu va mai putea să-i susțină la bătrânețe. Doar în ultimele șase luni numărul clienților care au investit la PIlonul III de pensii a crescut cu peste 50.000 de persoane.
„Un rol important l-a jucat şi performanţa foarte bună a fondurilor de pensii care i-a făcut pe mulţi să ia în serios această modalitate de economisire”, a declarat Radu Crăciun, președinte la Asociația pentru Pensiile administrate Privat. Valoarea medie a contribuțiilor la Pilonul III este de 160 de lei, în timp ce valoarea medie a acestor conturi însumează aproximativ 7.000 de lei, potrivit portalului Ziare.com.
