Când NATO a invitat Suedia și Finlanda în alianța militară în luna iunie, liderii acesteia au luat o „decizie istorică” care a arătat determinarea lor colectivă de a înfrunta agresiunea rusă în Ucraina. Însă planul de extindere s-a divizat, Turcia indicând că va da undă verde Finlandei, refuzând în același timp să permită aderarea Suediei.
Turcia a menționat că nu își va da acordul în privința aderării Suediei la NATO, dacă țara nu face mai mult pentru a lua măsuri împotriva grupurilor scoase în afara legii în Turcia, inclusiv Partidul Muncitorilor din Kurdistan, PKK. Pe măsură ce disputa se prelungește, se complică eforturile de a prezenta un front unit împotriva Moscovei.
Care sunt cerințele Turciei?
Țara cere ca Suedia să extrădeze presupușii militanți kurzi și presupuși autori ai loviturii de stat din Turcia și să oprească susținătorii mișcărilor kurde din Suedia să își afișeze în mod deschis apartenența. Legile suedeze privind libertatea de exprimare fac dificilă pentru Guvern înăbușirea exprimării publice a sprijinului pentru independența.
Inițial, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, s-a opus și candidaturii Finlandei. Dar a ridicat blocajul la 17 martie, afirmând că speră să finalizeze procesul de aprobare a aderării Finlandei înainte de alegerile din Turcia, care vor avea loc la 14 mai. Turcia a amânat efectiv luarea unei decizii cu privire la candidatura Suediei, până după intrarea în vigoare a noilor legi antiteroriste din țara nordică, în iunie.
Legea, la care se lucrează de mult timp, va interzice participarea la o organizație teroristă și va oferi autorităților instrumentele necesare pentru a interveni în activitatea de acest tip, într-un stadiu mai timpuriu. De asemenea, la 17 martie, Ungaria, cealaltă țară care nu a acceptat aderarea, a declarat că va aproba intrarea Finlandei, amânând totodată luarea unei decizii privind aderarea Suediei. Spre deosebire de Turcia, partidul de guvernământ din Ungaria nu a oferit un motiv pentru opunerea față de candidaturile NATO ale celor două țări nordice.
Turcia, preocupată de grupul terorist
Kurzii sunt un popor indo-european, cu o populație de aproximativ 30 de milioane de locuitori și unul dintre cele mai mari grupuri etnice din lume care nu au un stat propriu. Patria lor este împărțită între Turcia, Siria, Irak și Iran. PKK a luptat cu forțele turcești de la jumătatea anilor 1980, încercând să obțină o regiune autonomă în interiorul Turciei. Aceasta se concentrează în special pe Unitățile de Protecție a Poporului, sau YPG, o miliție kurdă din Siria care a avut un rol esențial în înfrângerea Statului Islamic în această țară. Turcia consideră că YPG reprezintă o amenințare la adresa securității din cauza legăturilor sale cu kurzii separatiști din țara turcă.
Suedia a căutat de mult timp să promoveze drepturile omului și respectul pentru minoritățile din străinătate, iar primirea de refugiați a făcut ca această țară să găzduiască până la 100.000 de kurzi. Unii dintre ei sunt membri ai opoziției turcești, căutați de Guvernul lui Erdogan. Suedia a avut tendința de a se alinia cu alte națiuni europene în ceea ce privește modul în care tratează cererile kurzilor de autodeterminare și a fost prima țară după Turcia care a desemnat PKK drept organizație teroristă, în 1984.
Erdogan vrea ca aproximativ 120 de persoane să fie extrădate, în timp ce Suedia a declarat că nu poate preda pur și simplu kurzii, fără un proces echitabil. Curtea Supremă a țării, care ia decizii cu privire la cererile de extrădare, a respins apelurile Turciei din diverse motive, inclusiv riscul de persecuție. „Din moment ce nu ar putea să ni-i dea, nu este posibil să privim pozitiv Suedia. De aceea a trebuit să separăm Suedia de Finlanda”, a declarat Erdogan la 17 martie, conform The Washigton Post
