Platforma independentă de investigație iStories relatează noi informații despre conducerea militară în cadrul războiului din Ucraina. Dezamăgit de eșecul militar al ministrului rus al apărării, Serghei Șoigu, Vladimir Putin preferă consultarea directă a comandaților militari aflați pe teatrul de operațiuni.
Serghei Șoigu, ocupă scaunul ministrului apărării al Federației Ruse încă din 2012, timp în care părea că se află printre apropiații liderului de la Kremlin.
Conform HotNews.ro, planurile Rusiei vizau organizarea armatei în vederea declanșării unui război-fulger în Ucraina, și nu înființarea unor noi orașe în Siberia, așa cum susținea Kremlinul.
Eșecul cucerii Kievului a dus la căderea lui Șoigu din grațiile lui Putin
Apropiați ai Statului Major General al Forțelor Armate Ruse au relatat pentru iStories că după eșecul strategiei războiului-fulger de cucerire a Ucrainei, Putin a rămas dezamăgit de Serghei Șoigu.
În mod oficial Șoigu încă se află la conducerea armatei rusești, însă, după retragerea de la Kiev, Putin a încetat să se mai consulte cu ministrul apărării, preferând consultarea directă a comandanților implicați în conflict.
Surse din presa rusească de investigație au constatat că dezinformarea lui Putin privind status quo-ul Ucrainei antebelic nu a fost făcută doar de serviciul secret (FSB), ci și de Șoigu. Acesta din urmă și-a luat angajamentul cuceririi rapide a teritoriului ucrainian cu ajutorul forțelor mercenarilor, fără să fie necesară mobilizarea generală a armatei. Puși în fața eșecului ofensivei, rușii au fost forțați să se retragă, folosindu-se de pretextul „bunăvoinței” conducerii ruse.
„Divorțul” public dintre Putin și Șoigu a avut loc la Kremlin
Distanțarea lui Putin de Șoigu a apărut și în spațiul public la începutul lunii iunie. În discursul susținut de Putin la Kremlin, după ce trupele rusești au preluat controlul regiunii Luhansk, liderul de la Kremlin i s-a adresat direct lui Șoigu, declarând că: „Col. Generalul Alexander Pavlovici Lapin și generalul de armată Serghei Vladimirovici Surovikin mi-au raportat astăzi, de asemenea, progresul în îndeplinirea sarcinilor care le-au fost atribuite și propunerile lor pentru dezvoltarea operațiunilor ofensive”.
În acest context este neclar ce rol mai îndeplinește Șoigu, surse apropiate Statului Major General al Forțelor Armate Ruse susțin că Șoigu a fost deja înlăturat de la masa deciziilor. Conform acelorași surse, funcțiile cheie în ministerul rus au fost deja ocupate, fără a fi consultat și ministrul apării. Dovadă în acest sens este numirea generalului-colonel Mihail Teplinski la comanda forțelor aeriene. Telpinski, unul dintre ofițerii care au participat la „Masacrul de la Bucea”, ar fi venit să îl înlocuiască pe Andrey Serdyukov.
Carențele armatei ruse pot duce la prelungirea conflictului din Ucraina
Oficialii armatei rusești au relatat către jurnaliștii de investigație informații despre carențele armatei rusești. Principalul deficit este cel la nivelul trupelor, Rusia confruntându-se cu o lipsă de soldați și ofițeri, ceea ce explică avansarea lentă a trupelor pe teritoriul ucrainian.
Efectivele omenești ale armatei ruse însumează cca.150-180.000 de soldați și ofițeri, față de Ucraina care a reușit mobilizarea a cca. 700.000 de militari, cu 450.000 mai mulți decât la începutul invaziei.
Războiul-fulger și cucerirea rapidă dorită de ruși este imposibilă din cauza numărului mic de forțe armate și a avansării lente pe front, drept consecință conflictul ar putea să se prelungească cu un an sau doi.
Cu toate acestea, Putin s-a opus mobilizării generale, contrar opiniilor conducerii militare rusești care apelează la diferite metode pentru a compensa lipsa soldaților, printre aceste metode se află: interzicerea angajaților de armată să demisioneze, implicarea grupului Wagner și recrutarea în rândurile armatei a prizonierilor.
Șoigu evită să aducă în discuție problema mobilizării generale de teamă ca Putin să nu îi reproșeze eșecul cuceririi Kievului. Ministrul rus și apropiații săi apelează la presă pentru a ridica problema lipsei personalului militar, plătind sursele mass-media pentru a difuza materiale în acest sens, în speranța că Putin își va schimba atitudinea privind mobilizarea generală. Însă, până în prezent această strategie nu a avut rezultatul urmărit.
Canalele de mass-media prezintă un conflict între FSB și armata rusă, acestea acuzându-se reciproc de dezinformarea liderului de la Kremlin, care a dus în cele din urmă la eșecul militar a lui Putin. Sursele iStories declară că FSB și armata Rusiei așteaptă momentul prielnic pentru a dezvălui informații din unele dosare penale care ar putea scădea moralul trupelor de pe front.
