Turcii votează în cadrul unui tur de scrutin prezidențial decisiv pentru a decide dacă Recep Tayyip Erdogan trebuie sau nu să rămână la putere după 20 de ani. Contracandidatul său, Kemal Kilicdaroglu, susținut de o nouă echipă de experți, a fost ales în cadrul unui scrutin prezidențial.
Președintele, care este favorit la victorie, promite o nouă eră care să unească țara în jurul unui „secol turcesc”.
Alegătorii au la dispoziție nouă ore pentru a vota înainte de ora 17:00 și mulți așteptau deja în fața unei secții de votare din centrul Ankarei înainte de deschiderea ușilor. O femeie în vârstă de 80 de ani își programase alarma pentru ora 05:00 pentru a fi sigură că va ajunge la timp.
Problema cea mai presantă este inflația galopantă și criza costului vieții
Prezența la vot în primul tur a fost impresionantă, de 88,8%, iar avansul lui Erdogan a fost de 2,5 milioane de voturi. De aceea, ambii candidați sunt cu ochii pe cele opt milioane care nu au votat – dar care ar putea vota de data aceasta.
Înainte de turul doi, Kilicdaroglu l-a acuzat pe rivalul său de joc murdar, blocându-i mesajele text către alegători, în timp ce mesajele președintelui au fost transmise. După ce a votat la Ankara, el i-a îndemnat pe turci să protejeze urnele de vot.
Partidele de opoziție au desfășurat o armată de aproximativ 400.000 de voluntari în încercarea de a se asigura că nu are loc nicio falsificare a voturilor, atât la secțiile de votare, cât și ulterior la autoritatea electorală. Dar, printre voluntari, au nevoie de avocați precum Sena pentru a însoți urnele de vot.
Observatorii internaționali au vorbit despre un teren de joc inegal după prima rundă. Dar nu a existat nicio sugestie că orice nereguli în vot ar fi schimbat rezultatul.
În timp ce vota la Istanbul, președintele Erdogan a declarat că democrația turcă trecea pentru prima dată printr-un al doilea tur de scrutin în cadrul alegerilor prezidențiale și a sugerat turcilor să profite de el.
În ultima zi de campanie, Kilicdaroglu a promis un stil de președinție foarte diferit: „Nu mă interesează să locuiesc în palate. Voi trăi ca voi, modest… și voi rezolva problemele voastre”.
Kilicdaroglu atacă înclinația lui Erdogan pentru lux și opulență
A fost o lovitură la adresa imensului complex palat al lui Erdogan de la marginea Ankarei, în care acesta s-a mutat când a trecut de la prim-ministru la președinte în 2014. După ce a supraviețuit unei lovituri de stat eșuate în 2016, el și-a asumat puteri extinse, a reținut zeci de mii de persoane și a preluat controlul asupra mass-media.
Așa că a fost încărcat de simbolism când a efectuat sâmbătă o vizită de campanie la mausoleul unui prim-ministru executat de armată după o lovitură de stat în 1960.
„Era loviturilor de stat și a juntelor s-a încheiat”, a declarat el, făcând legătura între stabilitatea actuală a Turciei și propriul său regim autoritar.
Cu toate acestea, Turcia este profund polarizată, președintele bazându-se pe o bază de susținere formată din conservatori religioși și naționaliști, în timp ce susținătorii contracandidatului său sunt în principal seculari – dar mulți dintre ei sunt și naționaliști.
Timp de câteva zile, cei doi bărbați au făcut schimb de insulte. Kilicdaroglu l-a acuzat pe președinte de lașitate și de faptul că se ascunde de alegeri corecte; Erdogan a spus că rivalul său este de partea „teroriștilor”, referindu-se la militanții kurzi.
Dar, după zile de retorică incendiară privind trimiterea acasă a milioane de refugiați sirieni, candidatul opoziției a revenit la problema numărul unu a Turciei – criza economică și, în special, efectul acesteia asupra gospodăriilor mai sărace.
O femeie în vârstă de 59 de ani și nepotul ei i s-au alăturat pe scenă pentru a explica cum salariul ei lunar de 5.000 de lire (200 de lire sterline; 250 de dolari) era acum imposibil de trăit, deoarece chiria a crescut la 4.000 de lire (160 de lire sterline).
Poate că a fost o punere în scenă, dar aceasta este povestea din întreaga Turcie, cu o inflație de aproape 44%, iar salariile și ajutoarele de stat nu reușesc să țină pasul.
Economiștii spun că politica lui Erdogan de a reduce ratele dobânzilor în loc să le crească nu a făcut decât să înrăutățească situația.
Lira turcească a atins minime record, cererea de valută străină a crescut, iar rezervele valutare nete ale băncii centrale sunt în teritoriu negativ pentru prima dată din 2002, potrivit BBC.
„Banca centrală nu are valută străină de vândut”, spune Selva Demiralp, profesor de economie la Universitatea Koc. „Există deja un fel de controale de capital – știm cu toții că este greu să cumperi dolari. Dacă vor continua cu rate scăzute ale dobânzii, așa cum a semnalat Erdogan, singura altă opțiune este un control mai strict”.