Un deficit sever de forță de muncă înrăutățește situația pentru întreprinderile care au deja dificultăți în a concura, în timp ce Germania se confruntă cu o criză energetică care îi amenință viitorul ca lider industrial global.
Lipsa de lucrători competenți, agravată de pandemie și cauzată de îmbătrânirea populației, privează întreprinderi precum Airbus SE, BMW AG și BASF SE de oamenii de care au nevoie pentru a ține pasul cu cererea.
Lipsa de personal este principala problemă
Potrivit unor sondaje recente, un procent record de 50% din întreprinderi reduc productivitatea din cauza problemelor de personal, ceea ce costă economia până la 85 de miliarde de dolari anual. „Din ce în ce mai multe companii își reduc afacerile pentru că pur și simplu nu sunt suficienți muncitori”, a declarat Stefan Sauer, expert pe piața muncii la Institutul Ifo din Munchen. „Pe termen mediu și lung, este posibil ca această problemă să se înrăutățească și mai mult.”, potrivit Bloomberg.
Deși o creștere bruscă a costurilor cu forța de muncă poate fi în beneficiul angajaților, aceasta reprezintă o lovitură pentru competitivitatea celei mai mari economii europene într-un moment critic. Firmele germane și-au văzut deja profiturile dispărând ca urmare a creșterii cheltuielilor, în special cele mai mari consumatoare de energie, cum ar fi producătorii de produse chimice, sticlă și ceramică. Unele au fost nevoite să închidă fabrici sau să mute producția în altă parte.
Tensiunea este amplificată de deficitul de forță de muncă. Din cauza cererii ridicate de forță de muncă și a accelerării inflației la 10,9% luna trecută, cel mai rapid ritm de la introducerea monedei euro în urmă cu peste 20 de ani, angajații din sectorul public german cer o creștere salarială de 10,5%, în timp ce lucrătorii din industria metalurgică solicită o creștere de 8%.
Creșterea rapidă a salariilor poate contribui la stabilizarea inflației, ceea ce ar fi problematic pentru factorii de decizie politică. Chiar dacă perspectivele economice se înrăutățesc, acest model ar putea forța Banca Centrală Europeană să își înăsprească restricțiile.
Companiile evoluează. Pentru a menține angajații care lucrează pe liniile de asamblare solicitante din punct de vedere fizic până la 60 de ani, mai mulți producători adaugă echipamente ergonomice. Alții îi ademenesc pe angajați cu săptămâni de lucru de patru zile și stimulente precum excursii de parașutism.
Germanii vor fi motivați prin majorări salariale
Lipsa forței de muncă în Germania devine din ce în ce mai mult o problemă pentru întreprinderi. Până la sfârșitul anului 2023, potrivit economistului Felix Huefner de la UBS Group AG din Frankfurt, salariile germanilor vor crește cu 3,5%.
„Prețurile ridicate la energie și lipsa de forță de muncă calificată reprezintă cu siguranță un obstacol pentru industria germană în viitor”, a declarat Huefner. „Țări precum Franța, care au o demografie mai bună, vor avea o capacitate de producție mai puternică în viitor.”
În parte din cauza constrângerilor legate de forța de muncă, Airbus a fost nevoită să reducă planurile de a construi anul acesta la Hamburg 720 dintre cele mai bine vândute avioane A320, ceea ce a dus la scăderea prețului acțiunilor sale. Corporația a „întărit masiv” recrutarea, potrivit unei purtătoare de cuvânt, după ce a avut probleme în a găsi electricieni, tehnicieni și muncitori pentru a instala alte tehnologii în cabinele avioanelor.
Între timp, Hamburg își pregătește propriul efort de recrutare a forței de muncă în valoare de 390.000 de dolari (400.000 de dolari) pentru a concura cu Danemarca pentru angajați, pentru a face față unui deficit estimat de peste 20.000 de muncitori calificați.
Sectorul auto își intensifică eforturile pentru a-și dezvolta propria forță de muncă. Pentru a face tranziția către noile tehnologii de producție cu grade sporite de automatizare și digitalizare, BMW a înscris 75.000 de angajați în programe de reconversie profesională. 10% dintre lucrătorii companiei de componente auto Continental AG s-au înscris la școala sa inetrnă de tehnologie.
