Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României apreciază drept „deosebit de îngrijorătoare“ dimensiunea, dar și ritmul de adâncire al deficitului extern înregistrate anul trecut. Membrii Consiliul de Administrație al BNR consideră că acestea reflectă impactul major al înrăutățirii raportului de schimb, precum și probleme de competitivitate existente la nivelul mai multor sectoare industriale și companii.
Consiliul de administrație al BNR a tras o serie de semnale de alarmă legate de creșterea ratei anuale a inflației, care a ajuns în noiembrie la 16,76 la sută, depășind previziunile, după ce în octombrie a scăzut la 15,32 la sută, de la 15,88 la sută în septembrie. Printre motivele identificate, „alături de majorarea prețurilor alimentelor, un determinant major al creșterii din acest interval a fost scumpirea mărfurilor nealimentare și a serviciilor de piață, în timp ce dinamica prețului combustibililor și-a accentuat scăderea, pe fondul trendului descendent al cotației țițeiului și al plafonării prețului lemnelor de foc (…) În schimb, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a reaccelerat ușor ascensiunea, contrar așteptărilor, mărindu-se de la 11,9 la sută în septembrie la 14,0 la sută în noiembrie.“, se arată în minuta ședinței de politică monetară publicată pe site-ul instituției.
Creșterile salariale se atenuează
Potrivit analiștilor BCR, prețurile producției industriale pentru piața internă au continuat să-și tempereze creșterea de dinamică pe segmentul bunurilor de consum în primele două luni din trimestrul IV 2022. Fenomenul a survenit în condițiile accentuării descreșterii variației prețurilor pentru bunurile de folosință îndelungată. Totodată, așteptările inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici din industrie, comerț și construcții și-au reluat scăderea spre finele anului trecut, după o scurtă perioadă de stagnare. Expectațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari au consemnat o nouă corecție descendentă pe ansamblul intervalului noiembrie-decembrie 2022, rămânând totuși deasupra intervalului țintei.
Și dinamica salariului mediu net real s-a menținut la un nivel negativ semnificativ în debutul trimestrului IV al anului trecut, reflectând puterea de cumpărare erodată a consumatorilor, au subliniat unii membri ai Consiliului.
Referitor la piața muncii, noile creșteri lunare înregistrate de efectivul salariaților din economie în septembrie-octombrie 2022 au fost sensibil inferioare celor din primul semestru al anului, inclusiv ca urmare a scăderii efectivului în sectorul privat. Totodată, dinamica anuală a câștigului salarial mediu brut nominal și-a încetinit trendul ascendent în primele patru luni din semestrul II 2022. „Ritmul de creștere a costurilor salariale unitare pe ansamblul economiei s-a cvasi-dublat însă în trimestrul III, iar dinamica anuală de două cifre a costului unitar cu forța de muncă din industrie a continuat să se mărească relativ alert, inclusiv în octombrie, dar în condițiile unor efecte adverse mai mari exercitate de costurile cu energia și cu materiile prime asupra productivității muncii din acest sector“, conform sursei citate.
Deficitul balanței comerciale alimentează deficitul extern
Potrivit aceleiași surse, importurile de bunuri au crescut în 2022, în condițiile în care s-au înregistrat scumpiri substanțiale la energie și materii prime. Scumpirea exporturilor nu a ținut pasul și deprecierea leului au făcut ca deficitul de cont curent să ajungă la 25,3 miliarde de euro în ianuarie-noiembrie, față de 15,7 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2021, și a depășit deja 9% din PIB.
Pe de altă parte, analiștii BNR arată că „creșterea PIB a continuat să decelereze în trimestrul III – la 4,0 la sută, de la 5,1 la sută în trimestrul II, în loc să se reamplifice, așa cum s-a anticipat, rămânând totuși însemnată din perspectivă istorică. Creșterea economică a fost susținută de această dată în principal de formarea brută de capital fix și doar în secundar de consumul gospodăriilor populației, în timp ce evoluția exportului net a redevenit puternic contracționistă, în condițiile în care dinamica anuală a volumului importului a depășit-o sensibil pe cea a exportului de bunuri și servicii. Drept consecință, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent și-au accelerat considerabil creșterea în termeni anuali, în pofida restrângerii semnificative a decalajului nefavorabil dintre variația anuală în scădere a prețurilor importurilor și cea a prețurilor exporturilor. Dimensiunea și ritmul de adâncire a deficitului extern în anul 2022 au fost considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, acestea reflectând, alături de impactul major al înrăutățirii raportului de schimb – resimțit acut și în alte economii europene –, și probleme de competitivitate la nivelul unor sectoare și companii“, se mai arată în documentul BNR.