România se află în prezent într-o situație dificilă. Astăzi, 10 februarie 2025, președintele Klaus Iohannis și-a anunțat demisia din funcția de președinte al țării. Având în vedere acest lucru, spațiul online a fost astăzi plin de diferite controverse. Diverși oameni politici și-au exprimat părerea cu privire la decizia lui Iohannis. S-a pus problema de lașitate, presiune și influență din partea unor anumite grupuri sau chiar servirea unor interese.
În acest context, românii se întreabă la ce trebuie să ne așteptăm pe mai departe. Constituția și legile actuale oferă reguli clare cu privire la ce urmează după demisia lui Iohannis. Mai exact, un președinte interimar urmează să se ocupe de responsabilitățile de șef al statului până la alegerile din luna mai.
Demisia lui Klaus Iohannis
Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat demisia pe data de 19 februarie 2025. Potrivit informațiilor, acesta ar urma să părăsească oficial funcția de la data de12 februarie. Astfel, scaunul suprem de la Palatul Cotroceni va rămâne gol. Iohannis a precizat că decizia sa vine ca urmare a procedurilor care s-au pus în mișcare în Parlament. Mai exact, este vorba de acțiunile de suspendare din funcție a acestuia. Oficialul a precizat că demersurile de suspendare sunt inutile, nefondate și păguboase.
„Pentru a scuti România şi pe cetăţenii români de această criză, de această evoluţie inutilă şi negativă, demisionez din funcţia de preşedinte al României. Voi pleca din funcţie poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!”, a declarat Klaus Iohannis într-o conferinţă de presă în care și-a anunțat demisia.
Președinte interimar
Constituția României prevede faptul că, atunci când funcția de președinte al statului devine vacantă, trebuie stabilit un lider interimar. Acest lucru are loc dacă șeful statului în funcție demisionează, este demis, nu își mai poate duce la capăt atribuțiile sau în caz de deces.
Totuși, mai există o regulă pe care oficialii trebuie să o respecte. Constituția impune o stabilire a datei alegerilor. Votul trebuie realizat la trei luni de la data la care a fost eliberat postul de Președinte al României. Guvernul are obligația de a desfășura aceste alegeri pentru un nou șef al statului în intervalul precizat. Așadar, noua rundă de alegeri trebuie să aibă loc până în luna mai.
Interimarul este ales tot conform legii. Constituția impune ca președintele interimar să fie liderul Senatului, funcție deținută în prezent de Ilie Bolojan. Dacă acesta nu acceptă funcția, președinte interimar va deveni liderul Camerei Deputaților, potrivit Articolului 98 din Constituţie.
Totuși, președintele interimar nu are putere deplină precum cel ales. Interimarul nu se poate adresa Parlamentului cu privire la principalele probleme politice ale națiunii. De asemenea, nu poate declanșa procedura de suspendare a Parlamentului. În plus, președintele interimar nu are dreptul de a convoca un referendum național, conform Observator .
