În ultimele zile, mai mulți judecători, procurori și magistrați din aparatul judecătoresc din România au decis să se pensioneze pentru a nu-și pierde veniturile din pensiile speciale, care ar urma să fie „tăiate” de Guvern în perioada următoare. În medie, acest câștig suplimentar depășește suma de 20.000 de lei pe lună.
Astfel, ieri au decis „să se retragă” aproximativ 50 de magistrați, în timp ce acum două săptămâni au cerut același lucru alți 25.
Pentru a fi pensionați, magistrații trebuie să depună cereri de ieșire din sistem, care ulterior să fie aprobate prin decret de președintele Klaus Iohannis.
Ca urmare a intenției Executivului de a impune o reformă a pensiilor speciale (potrivit căreia un astfel de venit nu trebuie să depășească câștigul lunar din munca prestată), Consiliul Superior al Magistraturii a susținut că modificările vor duce la afectarea independenței judecătorilor și a accesului cetățenilor la Justiție.
În noua reformă a pensiilor speciale, croită după indicațiile Băncii Mondiale, este stipulate faptul că vârsta de pensionare a magistraților, militarilor și a polițiștilor să fie modificată de la 60 la 65 de ani. Acest lucru i-a „pus pe fugă” și pe angajații din structurile MAI, care au decis să se pensioneze pe bandă rulantă, scrie Realitatea.
Supraimpozitarea pensiilor speciale
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a precizat luni că liderii coaliției de guvernare încă nu au discutat despre supraimpozitarea pensiilor speciale.
„Nu am avut încă această discuţie (supraimpozitarea pensiilor speciale – n.r.) şi această variantă. Este o discuţie care excede prevederilor din PNRR. Proiectul lucrat de Ministerul Muncii împreună cu ministerele de resort nu are, în acest moment, prevederi de fiscalitate, pentru că nu avem acest lucru cuprins în PNRR şi în reforma pensiilor”, a susținut Budăi, într-o intervenție la Antena 3.
De asemenea, oficialul a dezvăluit că în prezent poartă discuții cu reprezentanţii Băncii Mondiale şi cei ai Comisiei Europene în vederea creionării reformei pensiilor speciale, care ar trebui să fie prezentată de Guvern în această săptămână.
„Am prezentat timp de o oră proiectul de lege şi l-am dezbătut articol cu articol. Proiectul de lege prevede exact ce spune PNRR, şi anume reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, aşa cum se comunică în spaţiul public, reducerea a ceea ce înseamnă cheltuieli per total şi, bineînţeles, aspecte legate de perioade asimilate sau nu sau de un stagiu de cotizare. În PNRR este scris foarte clar stagiul de cotizare minim similar cu stagiul minim din sistemul public de pensii. Sunt prevederi pe care vi le voi comunica în mod transparent şi cât mai clar la finalul discuţiilor cu Banca Mondială şi cu Comisia Europeană”, a mai adăugat ministrul Muncii.
Ce modificări cere Banca Mondială
Potrivit G4Media, recomandările Băncii Mondiale, în privința pensiilor speciale din România sunt următoarele:
- a) vârsta de pensionare să ajungă treptat la 65 de ani. Vârsta de pensionare ar urma să crească cu câte 6 luni / an timp de zece ani, astfel încât să se ajungă la cei 65 de ani ceruți de Banca Mondială
- b) vechimea în specialitate necesară pensionării să fie de minimum 30 de ani
- c) pensia să fie calculată ca 65% din media veniturilor brute pe 5 ani consecutivi, la alegere din ultimii 10 ani de activitate
- d) la procentul de 65% din media salariilor se va ajunge treptat de la actualul 80%, în zece ani. De ce 65? Pentru că acest procent este valabil în cazul pensiilor militare, iar Banca Mondială a vizat egalizarea condițiilor.
