România devine tot mai dependentă de importul forței de muncă. Numărul muncitorilor proveniți din state non-UE este în creștere și nu dă semne de stagnare.
Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a organizat un nou eveniment din seria Business Breakfast la Palatul CCIB. Tema de actualitate,„Importul forței de muncă – legislație și soluții pentru companiile românești”, a reunit peste 70 de reprezentanți ai mediului de afaceri.
„Am organizat acest eveniment la solicitarea antreprenorilor pentru a cunoaște mai bine particularitățile procesului legal de import al forței de muncă. Dar și pentru a găsi soluții concrete pentru a integra întreg contingentul anual de lucrători străini.“, a declarat Iuliu Stocklosa, președintele CCIB.
Potrivit acestuia, este o temă de actualitae în contextul marilor proiecte finanțate prin PNRR sau prin alte programe internaționale și naționale. „Avem nevoie să valorificăm această oportunitate în vederea soluționării problemei deficitului cronic de forța de muncă”, a mai declarat președintele CCIB.
Prin invitații speciali al ediției s-au numărat comisarul-șef Sorin Enache, șeful Serviciului pentru Imigrări al județului Ilfov; Mădălina-Gabriela Tarcan, reprezentanta Centrului Național de Vize din MAE și Larisa Otilia Papp, director al Direcției Control Relații de Muncă, Inspecția Muncii din MMSS.
Aspecte legale în importul forței de muncă
Comisarul-șef Sorin Enache a prezentat principalele aspecte legale privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României. Reprezentantul IGI a furnizat informații concrete despre:
– procedura angajării lucrătorilor străini, cu accent pe condițiile de obținere a avizului de angajare.
– categoriile exceptate de la obținerea avizului amintit.
– documentele necesare pentru obținerea vizei de lungă ședere.
– condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a obține dreptul de ședere temporară.
– contravențiile și sancțiunile aplicabile, potrivit legii.
În context, a punctat importanța derulării corecte a procesului de recrutare. Acesta trebuie să țină seama atât de particularitățile culturale din țara de origine a lucrătorului, cât și de specificul muncii din țara de destinație.
Ce acte sunt necesare
Evenimentul a constituit o oportunitate excelentă pentru participanți de a afla de la Mădălina-Gabriela Tarcan detalii valoroase despre conținutul dosarului de cerere de viză pentru importul forței de muncă.
Reprezentantul MAEa furnizat detalii utile despre:
– procesarea cererilor.
– pregătirea interviului consular.
– provocările generate de fenomenul migrației ilegale.
Totodată, a punctat o serie de particularități pe anumite spații din Asia. Un alt aspect abordat a fost cela al măsurile concrete luate de MAE pentru fluidizarea procesului de eliberare a vizelor. Conform sursei citate, anul trecut, la nivelul MAE au fost procesate aproximativ 72.000 de solicitări de vize de angajare în muncă. Dintre acestea, au fost eliberate 50.000, 17.000 au fost respinse, iar 5.000 au fost anulate sau revocate.
Complementar, Larisa Otilia Papp (Inspecția Muncii – MMSS) a vorbit despre:
– protecția drepturilor lucrătorilor străini în România.
– obligațiile angajatorilor.
– documentele verificate de angajații inspectoratelor teritoriale de muncă.
– detașarea transnațională.
– pericolele la care se expun lucrătorii care-și părăsesc locurile de muncă, îndeosebi cei necalificați, proveniți din Asia.
Potrivit acesteia, cei mai mulți muncitori străini provin din: Nepal, Sri Lanka, Turcia, India, Ucraina, Republica Moldova și Bangladesh.
Propuneri de îmbunătățire
Cosmin Șerban, Managing Partner & Co-Founder, TAKT Recruitment a vorbit despre serviciile concrete oferite de o firmă specializată în importul forței de muncă.
Foarte bine primită de public a fost intervenția lui Adrian Bădescu, Managing Partner & Co-Founder, High Yield Group. Acesta a pus în dezbatere o serie de propuneri concrete de îmbunătățire a cadrului legal. Îndeosebi în ceea ce privește obținerea avizelor de muncă și a permiselor de ședere pentru lucrătorii străini.
Atât reprezentanții mediului public, cât și ai celui privat au apreciat ca fiind necesară găsirea unor soluții urgente. Punctul critic este fluidizarea procedurilor necesare. Se are în vedere aducerea în țară cel puțin a numărului agreat de muncitori străini (100.000 lucrători anual).
Mai puțin formal decât o masă oficială şi mai rapid, Business Breakfast la Palatul CCIB este un model de networking care oferă participanților posibilitatea de a se întâlni într-un cerc restrâns cu autorități de reglementare și consultanți de top și de a identifica noi oportunități de afaceri. Următoarea ediție a Business Breakfast cu tema „Aspecte cheie privind noua raportare de sustenabilitate” va avea loc în Aula Carol I a Palatului CCIB, pe 3 aprilie, la ora 9,00.
