Hari Bucur Marcu, expert internaţional în politici de apărare națională, fost coordonator al Centrului de Studii NATO din București, a vorbit la Observator despre deciziile care s-au luat la summitul NATO.
România este avatanjată în urma acestui eveniment, după cum spune și specialistul. S-a luat decizia ca țara noastră, Bulgaria şi Grecia să creeze un coridor militar. O mini-alianţă în interiorul alianţei pentru a evita birocraţia şi a trimite mai rapid soldaţi şi echipamente dintr-un stat în altul în caz de agresiune militară, dar chiar şi pe timp de pace.
NATO în România
„NATO are trei misiuni strategice. Una este descurajarea oricărei agresiuni asupra oricărui stat membru NATO şi apărarea întregii alianţe şi a fiecărui stat membru NATO. A doua misiune este managementul şi prevenţia crizelor. A treia misiune este cooperarea internaţională, inclusiv parteneriatele. Prima misiune are două componente. Este componenta de descurajare, în care NATO indică că este atât de puternică încât oricine ar ataca un stat membru NATO nu are nicio şansă să-şi îndeplinească obiectivele pentru care lansează atacul.
Deci aceasta este descurajarea, dar ea nu este suficientă. Am văzut în cazul Ucrainei că şi Rusia, înainte de 24 februarie 2022, ştia că nu are nicio şansă să câştige un război împotriva Ucrainei. A avut şansa pe care am văzut-o până acuma. Să câştige ceva terenuri, câteva mici localităţi şi aşa mai departe. Dar să îşi îndeplinească obiectivele pe care tot Rusia le-a declarat în 24 februarie, alea cu denazificarea, demilitarizarea şi aşa mai departe, nu avea cum să le obţină cu forţa pe care a constituit-o în vederea invaziei la vremea respectivă. Dar nu a fost descurajată, aşa că Rusia, în asemenea condiţii, a continuat ofensiva, a continuat agresiunea, a suportat consecinţele acelor restricţii pe care le-a primit şi aşa mai departe.
NATO este hotărâtă chiar să treacă de aceasta şi chiar să se apere, adică să nu trebuiască să păţească precum Ucraina, respectiv să trebuiască să accepte o cedare temporară de teritorii sau să accepte ca o parte din populaţie să trebuiască să migreze în altă parte din cauza războiului, să trebuiască să accepte ca anumite obiective strategice să fie lovite din aer cu rachete şi cu artilerie”, spune Hari Bucur Marcu pentru Observator.
