Conform The Guardian, rata oficială a inflației în Turcia a crescut luna trecută la aproape 80% – cea mai mare din ultimii 24 de ani – în condițiile în care politicile economice neconvenționale ale președintelui Recep Tayyip Erdoğan au continuat să crească costul vieții. Creșterea anuală a prețurilor a urcat de la 73,5% în mai la 78,6% în iunie, potrivit agenției de statistică turcești.
Cu toate acestea, partidele de opoziție și economiștii au declarat că recentele creșteri ale prețurilor la petrol și gaze au însemnat că rata reală a inflației a fost aproape dublă față de cifra oficială. Ministrul Trezoreriei și Finanțelor, Nureddin Nebati, a încercat să respingă criticile privind modul în care guvernul gestionează economia, afirmând săptămâna trecută că prețurile de consum vor începe să scadă până la sfârșitul anului. „Vă promit vouă și președintelui că vom asista la o scădere a inflației începând cu luna decembrie”, a declarat Nebati.
Comentariile sale au venit după ce guvernul a anunțat a doua creștere a salariului minim în șase luni, majorând salariul cu 30%. Majorarea a ridicat salariul lunar a aproximativ 40% din forța de muncă de la 254 de dolari la 328 de dolari. Erdoğan a susținut că problema Turciei nu este inflația. „Nu avem o problemă de inflație. Avem o problemă legată de costul vieții”, a declarat el luna trecută.
Economiștii au declarat că datele oficiale ale Turciei maschează o tendință mai îngrijorătoare de creștere a prețurilor, care nu a dat niciun semn de diminuare.
Datele oficiale din Turcia nu corespund cu realitatea
Un raport lunar publicat de grupul de economiști independenți ENAG din Turcia a arătat că prețurile de consum au crescut cu 175% în iunie, comparativ cu anul precedent. ENAG a precizat că prețurile au crescut cu 71,4% de la începutul anului 2022.
Camera de Comerț din Istanbul a declarat că inflația în cel mai mare oraș din Turcia a atins o rată anuală de 94%. „Nimeni nu mai crede de fapt datele oficiale din Turcia„, a declarat Timothy Ash, economist la BlueBay Asset Management. „Nu există nicio așteptare pentru ceva asemănător unui răspuns politic credibil”. Se așteaptă ca disputa tot mai mare cu privire la veridicitatea datelor oficiale ale Turciei să fie o problemă politică dificilă pentru guvernul lui Erdoğan înaintea alegerilor generale de anul viitor, care sunt considerate în general ca fiind cele mai dificile din cele două decenii de guvernare ale acestuia.
Kemal Kılıçdaroğlu, liderul principalului partid de opoziție, a acuzat agenția statistică de stat de „minciună”, îndemnând-o într-un tweet să „înceteze să mai comită infracțiuni în beneficiul președintelui Erdoğan”. Un sondaj publicat vineri de agenția de sondaje Metropol a arătat că 69% dintre respondenți au crezut cifra neoficială a ENAG și doar 24% pe cea raportată de guvern. Turcia a fost puternic afectată de consecințele crizei datoriilor europene din 2012 și de amenințarea cu creșterea ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA în 2013. De atunci, moneda sa s-a prăbușit. În 2013, lira valora 36p, față de 4,9p luni.
Noul model economic
Pentru a stopa declinul, în 2018, Erdoğan s-a angajat în ceea ce a numit un „nou model economic”, ceea ce a însemnat să lase deoparte inflația în creștere și să reducă ratele dobânzilor pentru a stimula creșterea economică. Acest lucru a fost făcut împotriva sfatului șefului său de la banca centrală și a făcut ca lira să se prăbușească la un minim record, ceea ce a dus la creșterea costurilor într-o țară dependentă de materialele importate, în special de energie. Inflația, care se situa oficial la 15% la începutul anului 2021, a atins acum cel mai ridicat nivel de la prăbușirea monedei în timpul crizei datoriilor din 1998, care a contribuit la aducerea lui Erdoğan la putere. Trei șefi ai băncii centrale au fost concediați de președinte din 2018. Lira turcească s-a prăbușit cu 20% numai în acest an.
