Reprezentanții Ministerului Sănătății au lansat către dezbatere publică Strategia Națională de Vaccinare în România, pentru perioada 2023-2024. În perioada 2009-2020, acoperirile pentru cei care doreau să își administreze vaccinurile împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei și rujeolei au suferit micșorări cu 10% motivate de faptul că nu mai sunt atât de multe cazuri, dar și de faptul că mișcarea anti-vaccin a început să aibă din ce în ce mai multă influență.
Reprezentanții Ministerului Sănătății transmit faptul că strategia de vaccinare nu înseamnă că administrarea lor va fi obligatorie, ci că întră în responsabilitatea statului de a interveni în încercarea de a preveni unele boli cronice care pot avea consecințe foarte însemnate asupra organismului.
„Proiectul de act normativ (HG) aflat zilele acestea în transparenţă decizională este menit să asigure acces echitabil la vaccinare pentru oricine, oricând şi la orice vârstă. Strategia de vaccinare nu impune vaccinarea obligatorie, dar dă dreptul tuturor, mai ales pacienţilor cu boli cronice, să se vaccineze gratuit, dacă doresc”, este explicația oferită de reprezentanții statului.
Vaccinarea nu devine obligatorie
Prevederile Strategiei Naționale de Vaccinare pentru perioada 2023-2030 nu impun și ca vaccinarea în școli să devină obligatorie, însă reprezentanții Ministerului Educației împreună cu cei din Ministerul Sănătății pot decide ce măsuri să ia în cazul în care apare o epidemie.
„Prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi cel al educaţiei, sunt prevăzute măsuri care trebuie luate de unitatea de învăţământ în situaţii epidemiologice speciale (de exemplu, focar de rujeolă). În această situaţie, copiii nevaccinaţi trebuie să rămână la domiciliu, până la stingerea focarului, pentru a fi protejaţi împotriva bolii”, este menționat în Proiectul de Hotărâre în ceea ce privește strategia de vaccinare.
Conform spuselor reprezentanților Ministerului Sănătății, principala cauză pentru care tot mai puțini oameni își administrează vaccinurile împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei și rujeolei, cu 10% mai puțini decât înainte, poate fi neîncrederea pe care oamenii au căpătat-o odată cu apariția vaccinului împotriva Covid, din 2021.
„Neîncrederea în vaccinarea anti-COVID nu trebuie să afecteze vaccinarea cu vaccinurile tradiţionale care au menţinut sănătoase generaţiile de români”, au mai adăugat reprezentanții Ministerului Sănătății.
Vaccinul HPV, gratuit
O nouă măsură care a fost introdusă este compensarea vaccinului împotriva virusului HPV, începând cu această toamnă, și pentru băieți, dar și pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 18 și 45 de ani. La momentul actual, prețul unei singure doze a vaccinului împotriva HPV costă în farmacii aproximativ 600 de lei. Totuși, pentru fetele cu vârsta cuprinsă între 11 și 18 ani acest vaccin este oferit în mod gratuit, iar locul în care poate fi administrat este în cabinetele medicilor de familie. Conform spuselor reprezentanților Ministerului Sănătății, principalul factor care determină apariția cancerului de col uterin este infecția cu virusul HPV, informează mainnews.ro