Liderii Uniunii Europene au declarat joi că își vor înăspri frontierele pentru a ține la distanță imigranții nedoriți, unii dintre ei dorind să ridice mai multe garduri și ziduri, în timp ce alții ar prefera să cheltuiască banii pentru îmbunătățirea condițiilor de trai în zonele mai defavorizate ale lumii.
Austria, Țările de Jos, Belgia, Irlanda și Danemarca s-au numărat printre cei 27 de lideri naționali reuniți la Bruxelles, în centrul UE, pentru a-și exprima îngrijorarea cu privire la numărul tot mai mare de imigranți ilegali, anul trecut fiind înregistrate aproximativ 330 000 de treceri de frontieră.
„Țările europene se confruntă cu o creștere mare a numărului de persoane care vin din afara Europei în mod neregulamentar”, a declarat premierul irlandez Leo Varadkar.
„Este important ca noi, ca europeni, să decidem cine intră în țările noastre, nu traficanții de persoane… Cei care obțin statutul de refugiat au dreptul de a rămâne, dar alții nu au acest drept, iar aceștia ar trebui să fie returnați”, spune premierul, conform Reuters.
Dilema imigranților ajunși în Europa
Imigrația a fost un subiect extrem de sensibil din punct de vedere politic în UE începând din 2015, când peste un milion de persoane – majoritatea fugind de războiul din Siria – au traversat Mediterana pentru a ajunge în Europa, iar statele membre s-au luptat acerb pentru a afla cum să le ofere asistență.
Incapabil să ajungă la un acord, blocul de 450 de milioane de locuitori a recurs la înăsprirea frontierelor pentru a împiedica sosirea persoanelor din Orientul Mijlociu, Africa și Asia, în ciuda criticilor potrivit cărora o astfel de politică era inumană și neglija lacunele de pe piața muncii.
Din Spania și Grecia până în Letonia și Polonia, în 2022, în UE existau peste 2.000 de kilometri de ziduri și garduri la frontieră, față de puțin peste 300 de kilometri în 2014, potrivit unui raport al Parlamentului European.
Cu toate acestea, în condițiile în care mobilitatea globală a reînceput de la pandemia COVID-19, sosirile neregulamentare în UE au crescut anul trecut la cel mai ridicat nivel din 2016 încoace, relansând o retorică anti-imigrație mai dură.
Forțăreața UE
„Trebuie să tragem frâna asupra migrației ilegale în UE”, a declarat cancelarul austriac Karl Nehammer.
„Avem nevoie de bani pentru asta, indiferent dacă îi spuneți gard sau infrastructură de frontieră. Bulgaria are nevoie de ajutor când vine vorba de supravegherea frontierelor și de personal, cu echipamente tehnice, orice gard este bun doar în măsura în care există o supraveghere eficientă.”
Executivul UE, care deține bugetul comun al blocului, a refuzat de mult timp să finanțeze zidurile de frontieră, deși plătește pentru echipamente de supraveghere și alte infrastructuri.
Prim-ministrul luxemburghez, Xavier Bettel, s-a pronunțat împotriva finanțării zidurilor, afirmând că moștenirea Europei a fost depășirea diviziunilor de după cel de-al Doilea Război Mondial și crearea, în cele din urmă, a unei zone cu 27 de țări în care călătorii pot traversa frontierele fără verificări.
„Deocamdată, ceea ce este pe masă este Bulgaria-Turcia… dar acest lucru nu va fi suficient – așa că vor fi din nou garduri noi și din nou ziduri noi… Concluzia este că ne dorim o fortăreață în Europa?”
Potențiale soluții pentru criza imigranților
Omologul său belgian a declarat că situația se ridică la „o criză majoră a migrației”, în timp ce premierul olandez s-a pronunțat în favoarea restricționării vizelor și a ajutorului pentru țările care nu cooperează.
Italia a cerut mai mulți bani pentru Africa, Ungaria a dorit mai multe ziduri, iar Franța a declarat că UE ar trebui să ajute la combaterea sărăciei și a terorismului în întreaga lume, precum și la combaterea încălzirii globale pentru a vedea mai puțini oameni în mișcare.
Cel mai înalt diplomat al blocului a declarat că „fortăreața Europa” nu este soluția și că UE ar trebui să le ofere imigranților modalități legale de intrare: „Oamenii pleacă pentru că în țările lor nu există un viitor, nu există pace, nu există stabilitate”, a declarat Josep Borrell.
Grupul caritabil catolic Caritas a declarat că liderii UE ar trebui să încerce să îmbunătățească procedurile de azil și centrele de primire ale blocului comunitar pentru „a pune drepturile omului și demnitatea în prim-plan”.
