Activitatea întreprinderilor europene s-a restrâns din nou în luna august, ajungând la cel mai scăzut nivel din noiembrie 2020. Indicele sintetic compozit al directorilor de achiziții din zona euro, publicat miercuri, 23 august 2023, a scăzut la 47,0 pentru luna august, de la 48,6 în iulie.
Acest lucru nu s-a ridicat la așteptările economiștilor, care au aproximat că cifra va fi de 48,8, potrivit Dow Jones.
Economia nu crește
Un număr peste 50 marchează o expansiune a activității, în timp ce una sub 50 marchează o scădere. Dacă se exclud lunile pandemice, cele mai recente cifre indică cea mai mică valoare din aprilie 2013. Cyrus de la Rubia, economist-șef la Hamburg Commercial Bank, a declarat că sectorul serviciilor din zona euro „dă, din păcate, semne că are o traiectorie descendentă pentru a se potrivi cu performanța slabă a industriei prelucrătoare”.
În ceea ce privește defalcarea între servicii și industria prelucrătoare, primul a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimele 30 de luni, la 48,3, iar PMI (Purchasing Managers’ Index, Indicele Managerilor de Achiziționări) din industria prelucrătoare a crescut ușor de la 42,7 în iulie la 43,7 în această lună.
„Luarea în considerare a cifrelor PMI în prognoza noastră privind [creșterea] PIB-ului ne conduce la concluzia că zona euro se va contracta cu 0,2% în trimestrul al treilea”, a adăugat Rubia.
Veniturile din zona euro sunt în pericol
Zona euro, regiune formată din 20 de țări care au în comun aceeași monedă, a crescut cu 0,3% în al doilea trimestru, după ce în primul trimestru a crescut cu 0,1%. Această creștere slabă arată impactul creșterii ratelor dobânzilor și a prețurilor la energie, precum și al cererii externe scăzute.
Cu toate acestea, ea ascunde, de asemenea, diferențe puternice în cadrul regiunii. Germania, de exemplu, a raportat cea mai profundă scădere a activității economice în luna august.
„Presiunea descendentă asupra economiei zonei euro în luna august provine în principal din sectorul german al serviciilor, care a trecut de la creștere la contracție într-un ritm neobișnuit”, a declarat Rubia, adăugând că producția redusă din industria prelucrătoare se adaugă, de asemenea, la argumentul că Germania devine „omul bolnav al Europei”.
Inflația crește
Datele economice recente reprezintă subiectul principal în discuțiile despre ceea ce ar putea face reprezentanții Băncii Centrale Europene la reuniunea de luna viitoare. La reuniunea din iulie, președintele BCE, Christine Lagarde, a declarat că banca centrală ar putea fie să majoreze, fie să întrerupă creșterea ratelor de dobândă. În cele din urmă, decizia va depinde de noile date.
„Continuăm să ne așteptăm ca inflația din servicii să se relaxeze suficient de mult în următoarele luni pentru a convinge BCE să nu mai crească după luna septembrie”, a declarat Melanie Debono, senior Europe economist la Pantheon Macroeconomics, într-o notă adresată clienților. Alții, însă, nu sunt de acord.
„Stagnarea ocupării forței de muncă se combină cu scăderea producției și, prin urmare, duce la o producție pe cap de locuitor mai mică. Prin urmare, BCE ar putea fi mai reticentă în a întrerupe ciclul de creștere în septembrie”, a spus Rubia.
Analiștii chestionați de Refinitiv sugerează că banca centrală va lăsa cel mai probabil ratele neschimbate luna viitoare, rata principală fiind în prezent de 3,75%, informează cnbc.com
