Infofinanciar > Info > Dobânda cheie a fost majorată la cel mai înalt nivel din ultimul deceniu. BNR încearcă să țină în frâu scumpirile și inflația
Info

Dobânda cheie a fost majorată la cel mai înalt nivel din ultimul deceniu. BNR încearcă să țină în frâu scumpirile și inflația

Dobânda cheie a fost majorată la cel mai înalt nivel din ultimul deceniu. BNR încearcă să țină în frâu scumpirile și inflația
sursa foto stiribancare.ro

Banca Națională a României  a luat miercuri, 5 octombrie, decizia de a majora dobânda de  politică monetară cu 75 de puncte de bază. Astfel, aceasta crește de la 5,50% pe an la 6,25%. Hotărârea vine în încercarea de a ține în frâu scumpirile și de a stabiliza așteptările inflaționiste ale consumatorilor și ale companiilor. Noile măsuri urmează să intre în vigoare la 6 octombrie.

Comunicatul transmis de BNR se referă la „majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută pe an, de la 5,50 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022”.   Mai mult, BNR a decis și „majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25 la sută pe an, de la 6,50 la sută pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25 la sută, de la 4,50 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022”.

Cum luptă România împotriva inflației

Din mai 2010, acest prag crucial al ratei dobânzii nu a mai fost atins. În teorie, lupta împotriva inflației ar trebui să fie cu atât mai reușită cu cât Banca Centrală înăsprește mai viguros politica monetară. Însă, Mugur Isărescu trebuie să ia în considerare mai mulți factori înainte de a crește costul banilor. Dacă dobânzile cresc prea mult, cresc și ratele pentru cei care se împrumută în lei. Aceștia s-ar putea găsi în imposibilitatea de a nu își  mai putea plăti creditele, afectând sistemul bancar și provocând probleme sistemice. Pe de altă parte, dacă nu este majorată îndeajuns, efectul ar fi insesizabil, iar efortul  inutil.

În august, rata anuală a inflației a fost de 15,32%, ceea ce a depășit așteptările.  Deși costurile reduse ale combustibililor (deoarece prețurile la carburanți au contracarat scăderea prețurilor la petrol) și efectele de bază legate de modificările prețurilor la energie au compensat semnificativ creșterea, aceasta a fost cauzată aproape în totalitate de continuarea majorării prețurilor la alimente.

Activitatea economică  a scăzut cu 5,1% în primul trimestru și cu 2,1% în al doilea. Contrar previziunilor, situația face posibilă o ușoară creștere a excedentului cererii agregate și în această perioadă.

Evoluția anuală a PIB-ului a continuat să depășească cu mult așteptările, încetinind doar ușor în al doilea trimestru la 5,3%, de la 6,4% în primul trimestru. Cu toate acestea, principalul motor al creșterii economice a fost variația stocurilor (7,3 puncte procentuale), consumul privat venind pe locul al doilea, cu o scădere considerabilă față de trimestrul precedent (la 4,7 puncte procentuale), iar formarea brută de capital fix a rămas foarte modestă, potrivit G4Media.