Un document oficial secret, intrat în posesia jurnalistului EVZ Dan Andronic, arată cât de devastator ar fi un cutremur de 7,4 în România și mai ales în București. Conform informațiilor prezentate în scenarii, peste 120.000 de bucureșteni ar fi afectați vrav, iar trei sectoare ale Capitalei ar avea cel mai mare număr de decese 2, 3 și 6.
Peste două milioane de oameni trăiesc în București cu riscul de a nu supraviețui unui cutremur de 7,4, cum a fost cel din 1977. EVZ a publicat marți, 14 februarie, un document oficial șocant care ne arată cum o evaluare prudentă a urmărilor unui dezastru estimează că peste 120.000 de bucureșteni afectați direct. Mai mult, pagubele materiale s-ar ridica la peste 8 miliarde de euro, iar scenariul prevede peste 2.500 de decese.
Estimare prudentă, pe model matematic
Astfel, conform documentului EVZ, este vorba doar de o estimare prudentă, care ține cont de un model matematic, nu de o dinamică reală a populației, astfel că pierderile ar putea fi și mai mari. Jurnalistul Dan Andronic mai spune că informațiile respective au fost trimise la toți oficialii români interesați „care nu fac nimic în așteptarea inevitabilului”.
Prezentăm mai jos documentul intrat în posesia EVZ
„România este predispusă la o serie de dezastre naturale, în special cutremure, inundații, secetă și fenomene meteorologice extreme. În ultimele decenii, dezastrele au avut efecte fizice, sociale și financiare semnificative. Din 1990, s-au înregistrat 77 de dezastre grave în România, inclusiv 44 de inundații, 15 situații de temperaturi extreme, 7 furtuni, 2 cutremure puternice, 1 secetă și 1 alunecare de teren,9 rezultând în daune directe peste 3,5 miliarde USD.
În același timp, impactul dezastrelor este în creștere din cauza unor factori, inclusiv (a) expunerea crescută a persoanelor și a activelor economice din zonele vulnerabile, (b) finanțarea insuficientă pentru reducerea riscului și (c) efectele schimbărilor climatice. Acest lucru este deosebit de îngrijorător, dat fiind că populația săracă și aproape săracă este afectată în mod disproporționat de mare de dezastre, aspect confirmat de studii globale,11 precum și analizele preliminare efectuate de Banca Mondială pentru România.
sursa foto: evz.ro
România, statul UE cu cele mai expuse riscului seismic
Deși sunt relativ rare, cutremurele prezintă un risc considerabil pentru România, mai ales având în vedere numărul de clădiri construite înainte de elaborarea codurilor de proiectare moderne. În ultimii 200 de ani, s-au înregistrat mii de victime și au fost avariate grav zeci de mii de clădiri ca urmare a cutremurelor. Vulnerabilitatea economiei românești la cutremure este exacerbată de faptul că 75% din populația țării (sau 65 % din populația urbană) și 45% din totalul serviciilor de transport, energie, apă, comunicații critice sunt situate în zone cu risc seismic ridicat.
Se estimează că 60–75% din activele fixe ale României, care contribuie la 70–80% din produsul intern brut (PIB) al țării se află în zone seismice. Bucureștiul se numără printre capitalele europene cu cel mai mare risc de dezastru, fiind unul dintre cele mai expuse 10 orașe la risc seismic din lume.
Bucureștiul este situat la aproximativ 100–170 km distanță de sursa seismică de adâncime intermediară din Vrancea, unde se pot produce cutremure cu magnitudine moment de până la 8,1.
Cutremurul din 4 martie, 1977, cu epicentrul în Vrancea, având o magnitudinea de 7,4, a avut ca efecte 1.500 de decese, 11.321 persoane rănite, și prăbușirea sau avarierea gravă a peste 156.000 de apartamente de locuințe. Peste 2.000 de școli au fost avariate și 274 s-au prăbușit complet; de asemenea, au fost avariate 448 de spitale și policlinici, iar 11 spitale s-au prăbușit.
În 1978, un raport al Băncii Mondiale estima daune totale de 2 miliarde USD (la valoarea din 1978, sau aproximativ 8,5 miliarde USD, la valoarea actuală), 70% din total (aproximativ 1,4 miliarde USD) fiind înregistrate în București.
Cutremurul din Vrancea de la 4 martie 1977 este considerat un eveniment având o magnitudine cu interval mediu de recurență (IMR) de 80 de ani. Asta înseamnă că, în fiecare an, există o probabilitate de 1,25% să aibă loc un eveniment cu o magnitudine similară; cu alte cuvinte, există o probabilitate de 46% ca Bucureștiul să fie afectat, în următorii 50 de ani, de un cutremur comparabil cu cutremurul din Vrancea din 1977.
Risc seismic ridicat pentru locuitorii și infrastructura Capitalei
De asemenea, clădirile construite între 1964 și 1977 sunt considerate a avea o vulnerabilitate ridicată, întrucât codurile de proiectare de la acea vreme erau inadecvate din punct de vedere al rezistenței seismice. Codurile de proiectare de după 1977 au avut în vedere o rezistență seismică moderată sau bună, astfel încât clădirile construite în această perioadă au elemente ce conferă rezistență seismică, în funcție de întreținerea clădirii și de orice modificări suferite de respectiva clădire în timp.
Peste 60% din clădirile din România care sunt evaluate ca făcând parte din Clasa I de risc seismic (RS I) se află în București (aproximativ 356 structuri cu 6.536 de apartamente). Majoritatea locuințelor din aceste blocuri de apartamente sunt ocupate.
Este important de subliniat că aceste cifre reflectă doar clădirile care au fost evaluate și că există multe alte clădiri care ar putea avea risc seismic, dar care nu au fost niciodată evaluate.
O treime dintre locuințe, construite înainte de elaborarea codurilor de proiectare seismică
Multe dintre aceste clădiri sunt îmbătrânite și deteriorate, ceea ce le-a sporit și mai mult vulnerabilitatea. Pentru clădirile construite ulterior codului deproiectare din 2013 (a se vedea Caseta 1) privind rezistența seismică (armonizat cu EUROCODE 8) și care respectă acest standard, probabilitatea de avarii severe sau colaps în caz de cutremur este scăzută. Cu toate acestea, este important de menționat că inclusiv clădirile construite recent pot suferi avarii, iar performanțele lor seismice depind de calitatea construcției, precum și de întreținerea periodică.
Un cutremur pe scară largă, impact devastator în România
Cea mai recentă și folosită în prezent hartă națională a hazardului seismic este prevăzută în Codul de proiectare seismică pentru clădirile noi, P100-1, avizat în 2013. Această hartă a hazardului permite adaptarea cerințelor de proiectare a clădirilor la condițiile de hazard din toată țara. Harta națională a hazardului constituie, de asemenea, baza Codului de evaluare seismică (P100-3/2019 – Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente). Pentru alte tipuri de construcții (cum ar fi poduri, baraje, infrastructură de transport), nu există, deocamdată, nicio actualizare a legislației privind proiectarea sau evaluarea seismică.
Odată cu creșterea concentrării activelor economice și a populației în București, riscul va continua să crească în timp.
Cu peste 1,8 milioane de locuitori (mai mult de 10% din populația totală a României), Bucureștiul este o importantă putere economică, producând aproape 25% din produsul intern brut (PIB) al țării (2019). Municipiul găzduiește un număr mare de companii, inclusiv un sector al ospitalității bine reprezentat, generând un venit de 1,350 miliarde de euro (2017).
Pe lângă locuințele private, există un fond de clădiri și infrastructuri publice îmbătrânite, care sunt esențiale pentru funcționarea orașului, incluzând școli, spitale, rețeaua de transport, sisteme de distribuție a apei și canalizare, precum și facilitățile de importanță critică ce deservesc personalul de intervenție și clădiri administrative publice.
Pierderi de peste 8 miliarde de euro
Există mai multe modalități de a modela impactul potențial al unui cutremur major asupra Municipiului București. Oamenii de știință și inginerii estimează că, dacă astăzi ar avea loc un eveniment similar cu cutremurul din Vrancea 1977, acesta ar putea duce la costuri ale pierderilor directe de 7-11 miliarde de euro, cu pierderi economice care depășesc 25 de miliarde de euro.
De asemenea, aceștia estimează că numărul deceselor poate varia între 700 și 4.500, iar funcționalitatea și accesul la locuințe în București ar fi redusă la 30%, cu o creștere înceată până la 65% după un an și la 90% după doi ani.
Pornind de la modelele și informațiile existente, inclusiv proiectul național de cercetare RO-Risk, Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB) a efectuat o evaluare preliminară a riscului seismic pentru acest raport. Rezultatele acestei analize sunt incluse în Caseta 2.
Efecte potențiale ale cutremurului în București
Evaluarea efectelor potențiale ale unui seism major asupra Municipiului București Metodologie:
Caseta 2. Pornind de la modelele și informațiile existente, inclusiv proiectul național de cercetare RO-Risk, UTCB a efectuat o evaluare preliminară a riscului seismic pentru acest raport. Această analiză a avut în vedere toate clădirile de locuințe din București, așa cum reiese din datele colectate în cadrul celui mai recent recensământ (2011).
Evaluarea a luat în considerare două scenarii ale impactului unui cutremur de adâncime intermediară, cu epicentrul în Vrancea, cu magnitudinea 7.5 (scenariul 1) și, respectiv, cu magnitudinea 7.7 (scenariul 2), cu o adâncime focală de 100 km și distanță epicentrală de 100 km față de București.
Evaluarea a avut în vedere impactul asupra clădirilor de locuințe, infrastructurii educaționale, și a unui număr de pasaje și poduri, precum și un studiu mai detaliat privind o zonă mai restrânsă – Colentina-Tei.
Scenarii ale unui posibil cutremur în București
Clădiri de locuințe: S-a folosit modelul HAZUS, acceptat internațional pentru estimarea numărului de victime și a pierderilor economice.
În primul scenariu, pierderile economice directe cauzate de avariile produse de cutremur doar la nivelul clădirilor de locuințe din București s-ar putea ridica la aproximativ 5,5 miliarde de euro; cele mai ridicate pierderi economice sunt previzionate în sectoarele 3, 2 și 6; cel mai mare număr de persoane afectate – sectoarele 2, 3 și 6; cel mai mare număr de decese – în sectoarele 2, 3 și 6.
Cel mai mare număr de clădiri individuale cu avarii extinse sau totale se găsește în sectorul 1. În acest scenariu, peste 50.000 de persoane locuiesc în clădiri preconizate a suferi avarii extinse sau chiar totale; de asemenea, scenariul prevede peste 2.500 de decese.
În cadrul celui de-al doilea scenariu, pierderile economice directe totale aferente avariilor provocate de seism doar la nivelul clădirilor de locuințe din București se ridică la aproximativ 7,9 miliarde de euro. Cea mai mare pondere a pierderilor cauzate de seism și a numărului de persoane afectate se află în Sectoarele 2 și 3. Cel mai mare număr de persoane care locuiesc clădiri cu avarii extinse sau totale se găsește în Sectoarele 2 și 6. În acest scenariu, cel mai mare număr de clădiri individuale cu avarii extinse sau totale se află în Sectorul 5.
120.000 de bucureșteni ar suferi grav
În acest scenariu, peste 120.000 de persoane locuiesc în clădiri preconizate a suferi avarii extinse sau chiar totale; de asemenea, scenariul prevede peste 4.000 de decese. În rezumat, analiza arată că aproximativ 50% dintre clădirile de locuințe din București sunt structuri cu înălțime mică, construite înainte de codurile de proiectare seismică din 1978, însă doar 10 la sută din populație locuiește în aceste clădiri.
Aproximativ 60% din populația din sectoarele 2, 3 și 6 locuiește structuri cu înălțime mare (fie proiectate folosind un cod inferior, fie un cod de proiectare moderat). 40% din populația Bucureștiului trăiește în structuri slabe din punct de vedere seismic, cu înălțime mică sau mare (construite în perioada 1963-1977), care reprezintă aproximativ 4% din numărul total de clădiri. 1,5% din populație locuiește structuri cu înălțime mare, construite înainte de codurile de proiectare seismică, care reprezintă 0,26% din numărul total de clădiri din București.
Această categorie s-a aflat în centrul politicilor de reducere a riscurilor seismice din ultimii 25 de ani. Sectoarele 1, 2 și 5 au cea mai mare pondere a populației care trăiește în structuri cu înălțime mică, construite înainte de codurile de proiectare seismică.
