Presa a obținut un document ce arată planul strategic detaliat al promovării intereselor rusești în Republica Moldova. Acestea au ca scop obținerea Moldovei sub tutela Moscovei până în anul 2030.
Dezvăluirile făcute de Yahoo News fac parte dintr-un parteneriat media cu mai multe organizaţii de presă din Europa: Delfi din Estonia, ziarul suedez Expressen, Dossier Center (cu sediul la Londra), Kyiv Independent, RISE Moldova, Frontstory, VSquare, Süddeutsche Zeitung, Westdeutscher Rundfunk (WDR) şi Norddeutscher Rundfunk.
Obiectivele Federației Ruse
„Obiectivele strategice ale Federaţiei Ruse în Republica Moldova” este numele documentului. Acesta provine de la aceeaşi Direcţie pentru Cooperare Transfrontalieră a Kremlinului care a utilizat o strategie asemănătoare pentru a anexa Belarusul.
Strategia a fost efectuată la finalul anului 2021 şi Statul Major General al armatei ruse a contribuit la ea, dar şi principalele servicii de informaţii ale Moscovei: FSB, SVR şi GRU.
Strategia rusă ce vizează Republica Moldova pune accent pe „contracararea încercărilor actorilor externi (în primul rând Statele Unite, ţările Uniunii Europene, Turcia şi Ucraina) de a interveni în afacerile interne ale Republicii Moldova, de a consolida influenţa NATO şi de a slăbi poziţiile Federaţiei Ruse”.
Moscova vrea să obţină aderarea Republicii Moldova la Uniunea Economică Eurasiatică condusă de Rusia, răspunsul Moscovei la UE, şi la Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă, versiunea peoprie de NATO. Planul presupune și „neutralizarea” acţiunilor guvernului moldovean de a înlătura prezenţa militară rusă din Transnistria.
Premierului moldovean Dorin Recean i s-a arătat documentul într-o sală de şedinţe din Chişinău, săptămâna trecută, conform Yahoo News. Recean, fostul consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintei Maia Sandu, a confirmat că planul Kremlinului arată ceea ce el şi mulţi alți liberali ştiau de mult timp.
„Ruşii au încercat de foarte mult timp să se asigure că Moldova nu are suveranitate asupra politicii sale externe”, a precizat el.
Realizarea obiectivelor
Planul pentru Republica Moldova, construit în paralel cu cel al Belarusului, este divizat în trei capitole:
– sectorul politic, militar şi de apărare
– sectorul umanitar
– sectorul comercial şi economic
Fiecare capitol are repere specifice pe care inițiatorii ar vrea să le atingă până în 2022 pe termen scurt, pe termen mediu până în 2025 şi pe termen lung până în 2030. Până în anul 2030, e precizat în document, ar trebui finalizată „crearea unor grupuri de influenţă pro-ruse stabile în cadrul elitelor politice şi economice moldoveneşti”.
„Conducerea Moldovei a adoptat un curs clar pro-occidental”, a precizat pentru Yahoo News un oficial occidental din domeniul serviciilor de informaţii care știe ce se află în interiorul documentului.
„Astfel, obiectivele strategice ale Kremlinului devin din ce în ce mai greu de atins în timp. Ei au crescut constant presiunea şi folosesc tactici mai agresive pentru a realiza aceste obiective”, a adăugat el.
În 2020, Sandu a câştigat alegerile prezidenţiale din Moldova având drept oponent un preşedinte în exerciţiu pro-rus. În 2021, Partidul pro-occidental Acţiune şi Solidaritate (PAS) a obţinut o majoritate copleșitoare în Parlamentul moldovean şi a început procesul de integrare în Uniunea Europeană.
Moldova, împreună cu Ucraina, a obţinut vara trecută statutul de candidat la UE, iar sprijinul popular pentru această inițiativă a ajuns la 63%, conform unui sondaj realizat de Institutul Republican Internaţional în noiembrie, precizează Yahoo News.
Conform spuselor oficialului serviciilor secrete occidentale, scopul Kremlinului este de a readuce Moldova în sfera de influenţă a Rusiei. În acest scop, Putin nu folosește arme fizice, ci instrumente politice: infiltrarea în ţară a unor agenţi ai serviciilor secrete ruseşti şi inițierea activităţilor antidemocratice cu ajutorul unor oameni plătiţi sau susținători ideologic.
Protestele finanțate
În urmă cu o lună, Maia Sandu a acuzat direct Moscova de complot împotriva guvernului său.
„Planul includea sabotaje şi persoane antrenate militar, deghizate în civili, pentru a desfăşura acţiuni violente, atacuri asupra clădirilor guvernamentale şi luare de ostatici”, a declarat președintele în cadrul unei conferinţe de presă.
Sjusținute de partidul Șor, protestele antiguvernamentale au afectat Moldova în toamna anului trecut și au continuat toată iarna, în ocntextul unei crize energetice în ţară, care depindea de gazul rusesc. După ce Rusia a declarat că va crește preţurile şi va reduce livrările către Moldova, Chişinăul a declarat trecerea la o companie energetică internă, refuzând folosirea gazului rusesc, o premieră în istoria sa post-sovietică.
De când Rusia a invadat Ucraina , anul trecut, Kremlinul a folosit riscul unei ierni lipsite de livrările de energie ale Moscovei pentru a descuraja sprijinul militar şi diplomatic al Kievului, de la Occident.
Cererea ca guvernul să ramburseze populaţiei preţurile ridicate ale utilităților este dovada demonstraţiilor anti-Maia Sandu.
„Vrem să obligăm guvernul nostru să plătească facturile pentru încălzire, electricitate şi gaz pentru cele trei luni de iarnă, decembrie, ianuarie şi februarie, pentru toţi cetăţenii noştri”, a explicat la Yahoo News Marina Tauber, vicepreşedintele Partidului Şor, principalul organizator al protestelor. Tauber a negat vehement că partidul său ar fi fost finanţat de Rusia. „În niciun caz”, a declarat ea.
Și totuși, mai multe instituţii au declarat că Partidul Şor, condus de oligarhul pro-rus Ilan Şor, a remunerat protestatarii pentru a merge la demonstraţii.
Krzysztof Lisek, director de program la Chişinău pentru Institutul Republican Internaţional, a explicat la Yahoo News că Şor aduce oameni cu autobuzul din oraşul său natal Orhei, unde oligarhul a făcut un parc de distracţii şi a curăţat lacul local.
„Solicitanţii din partea partidului său stau chiar şi în faţa şcolilor, încurajând adolescenţii să participe la demonstraţii”, a acuzat Lisek.
Deutsche Welle a raportat în toamnă că protestatarii primeau „echivalentul a 20 de euro (19 dolari) pe zi şi 80 de euro pe noapte”, o sumă importantă pentru un cetățean obişnuit.
„În mod evident, Rusia cofinanţează aceste proteste şi încercările de destabilizare a ţării”, a spus premierul Recean la Yahoo News.
„Ei caută să recruteze băieţi duri pentru a ataca poliţia, pentru a ataca clădiri guvernamentale şi companii şi pentru a face acest tip de provocări care ar duce la destabilizare”, a declarat el.
Aceste acuzaţii se potrivesc conținutului documentului de la guvernul rus obţinut de Yahoo News. Conform planului rusesc, strategia Kremlinului nu urmărește doar sectorul politic, ci şi „sectorul umanitar” al Republicii Moldova.
Propaganda rusă
Documentul arată că Moscova urmăreşte „neutralizarea încercărilor de a limita activităţile mass-media ruseşti şi pro-ruseşti în Republica Moldova”, „crearea unei reţele de ONG-uri care să promoveze dezvoltarea relaţiilor ruso-moldoveneşti” şi creșterea șanselor elevilor moldoveni de a fi educaţi în limba rusă.
Documentul pare să fi fost scris sau editat în timpul pandemiei COVID-19, fiind citată şi educaţia la distanţă.
„Rusia îşi dă seama acum că poate recruta oameni pentru sistemul său de învăţământ de stat, prin Zoom”, a spus Vlad Lupan, fostul ambasador al Republicii Moldova la ONU. „Acest lucru va fi dificil de contracarat”, avertizează acesta.
Pe termen mediu (până în 2025), Rusia ar vrea o „funcţionare durabilă a sistemului de susţinere organizaţională, financiară, juridică şi informaţională a ONG-urilor prietenoase cu Federaţia Rusă”.
„Timp de ani de zile, nu am acordat atenţie propagandei şi canalelor de televiziune ruseşti care au fost mereu prezente aici”, a declarat Recean. „Iar când am început să le închidem, propaganda s-a mutat pe Telegram, Facebook, VKontakte (reţea de socializare rusă), TikTok. Cu Telegram şi TikTok nu putem face nimic, doar dacă le închidem de tot. Treizeci şi ceva de ani de propagandă, vedem efectul ei acum”, a precizat premierul Recean.
Conform spuselor lui Serghei Diaconu, şeful de cabinet al premierului, ONG-urile sunt cunoscute pentru faptul că acţionează într-o manieră pro-rusă.
„Există în permanenţă o prezenţă de oameni, din generaţia tânără şi mai ales din partea socialiştilor, care intră şi ies din centrele culturale ruseşti”, a afirmat el.
Diaconu a citat organizaţiile din Moldova finanţate de Rossotrudniceestvo, care este, tehnic vorbind, o ramură a Ministerului rus de Externe, dar în realitate, conform surselor de securitate occidentale, o fațadă pentru spionaj şi operațiuni de informare ruseşti.
„Ştiţi că nu sunt centre culturale. Ceea ce vor cu adevărat este să diminueze influenţa României şi a Europei în Republica Moldova”, acuză Diaconu.
Conform RISE Moldova, până în 2025, Rusia vrea să implementeze în Republica Moldova „o reţea de ONG-uri care promovează dezvoltarea relaţiilor ruso-moldoveneşt”, dar şi să ofere „sprijin organizatoric, financiar, juridic şi informaţional pentru ONG-urile prietenoase cu Federaţia Rusă”.
Un astfel de ONG a creat în anul 2021 de Igor Dodon, fostul preşedinte al Republicii Moldova. RISE Moldova a scris în ancheta „Ruble pentru Dodon”, despre „Uniunea de afaceri moldo-rusă” a fostului preşedinte, în care arăta cum, în doar jumătate de an (7 luni), în contul din Moldova al asociaţiei au fost virate peste 20 de milioane de ruble ruseşti. Finanțarea venit de la organizaţia „Delovaia Rossia” din Federaţia Rusă, susținută de oameni de afaceri apropiaţi Kremlinului și reprezentată în Moldova de Igor Ceaika, fiul procurorului general al Rusiei în 2006-2020.
Strategia ruşilor nu exclude nici biserica. Conform documentului, până în 2030 vor să acorde sprijin „Bisericii Ortodoxe Ruse în apărarea intereselor Ortodoxiei canonice în Republica Moldova”, scrie RISE Moldova, preluat din realitatea.net.
