Creșterile dobânzii operate de Fed din ultima perioadă au dus la consolidarea monedei americane în fața celei europene. În cursul zilei de luni, Banca Națională a României a afișat un curs pentru dolar de 5,11 lei, în creștere față de ziua de vineri, atunci când raportul înregistrat o era de 5, 06 lei.
Mecanismul financiar folosit de autoritățile americane avizate, i-a determinat pe investitori să-și retragă finanțele plasate în alte părți ale lumii pentru a-i transforma în active americane care au un randament mult mai ridicat.
Creșterea dolarii vine și ca o consecință a contextului actual în care se află continentul european chinuit de efectele războiului din Ucraina, în timp ce China este pusă în fața celei mai mari încetiniri economice din ultimii ani.
O mai mare putere de cumpărare pentru americani, o povară în plus pentru economia globală
În termeni economici consolidarea dolarului american se poate traduce prin importuri mai ieftine, o mai mare putere de cumpărăre pentru americani dar și un scut pentru inflația tot mai ridicată, spre deosebire de restul lumii care este afectată de creșterea monedei americane.
Estimările recente ale Băncii Mondiale constatatu faptul că economia globală va pierde lupta cu recesiunea economică fapt ce ar determina un ”lung șir de crize financiare în piețele emergente care ar prodcue efecte de surată”. Potrivit specialiștilor băncilor, criza economică este generată de împrumuturile tot mai mari și mai multe pe care le-a acordat Fondul Monetar Internațional, statelor cu probleme, împrumuturi care au atins la sfârșitul lunii august 140 de miliarde de dolari.
” „Multe țări aveau o groază de datorii, care au crescut și mai mult în pandemie din cauza greutăților economice și sanitare cu care s-au confruntat”, afirmație care parține unui fost guvernator al Băncii Indiei.
Datoriile pe care le au guvernele și companiile din piețele emergente sunt afectate de valoarea ridicată a monedei americane, în sensul că împrumuturile pe care le-au contractat în dolari americani să crească. Până la finalul anului următor peste 32 de țări sunt nevoite să-și stingă datoriile care însumează 83 de miliarde dolari, potrivit hotnews.ro.
Statele mici sunt nevoite să reducă cheltuielile din alte sectoare
Soluția este data un economist, potrivit căruia ar trebui subțiate bugetele pentru asistența medicală” Trebuie să priviți aceste datorii în cheie bugetară. Intri în 2022 și te trezești dintr-o dată că moneda ta scade cu 20 sau chiar cu 30%. Probabil că vei fi obligat să tai din cheltuieli, din cele cu asistența medicală sau cu educația, pentru a face față plății unor datorii mai mari”.
Vizualizată într-o perspectivă individuală, situația este similară cu o creștere a ratelor la bancă cu 20-30%, moment în care trebuiec reduse cheltuilelile aferente altor nevoi.
Consolidarea monedei americane a adâncit criza economică pentru statele mici, care plătesc mai mult pentru importurile de energie și combustibili. În Europa, bancile centrale se află și ele într-o luptă cu inflația și cu deprecierarea monedei euro, cea din urmă amplifică creșterea inflației și ș prețurilor la gaz și electricitate.
În data de 8 septembrie, la reuniuninea Băncii Central Europene, Christine Lagarde și-a exprimat îngrijorarea față de deprecierea monedei europene fapt care a ”contribuit la creșterea presiunilor inflaționiste”.
BCE are mânile legate în fața dolarului care crește pe zi ce trece, Frederik Ducrozet, șeful cercetării macroeconomice la Pictet Wealth Management a declarat ” BCE poate deveni mai agresivă, însă chiar dacă va exista o oarecare îmbunătățire a perspectivelor economice, aceasta va fi anulată de o creștere suplimentară a dolarului”.
Pe partea cealată a Atlanticului, Secretarul Trezoriei SUA, Janet Yellen a confirmat faptul că o omendă americană tot mai puternică va reprezintă o piedică petru piețele emergente mai ales pentru cele cu datorii în dolari.
În acest context investitorii și economiștii abordează discuții prin care să lansezeze o mișcare globală cu scopul de a slăbi valoarea dolarului, posbilitatea unui astfel de demers este totuși una mică și este definite ca Acordul Plaza care își are originile în 1985 când Franța, Germania de Vest și Regatul Unit au luat atitudine în fața monedei americane, creșterea valorii acesteia avea un impact negative asupra economiei globale.
Paresh Upadhyaya, director de strategie valutară la firma de administrare a activelor Amundi US suține ”Ar putea exista o justificare pentru o intervenție coordonată pentru a slăbi dolarul. În afara S.U.A., un dolar puternic devine acum un obstacol masiv pentru băncile centrale.”
Este posibilă reluarea Acodrului Plaza
Chiar și uriașa China și-a luat măsurile necesare pentru a limita efectele nefaste ale creșterii dolarului, prin consolidare monedei propria eliberând tot mai multă lichiditate în dolari pe piață, reducându-se astfel rezervele minime obligatorii.
Șeful departamentului de cercetare și strategie pentru Greater China la OCBC Bank, a susținut că sensibilitatea sporită a autorităților de reglementare chineze la declinul yuanului, poate proveni din îngrijorarea ca o moneda slabă, va diminua mult încrederea consumatorilor.
În Japonia, yenul a înregistrat o scădere istorică a ultimilor 24 de ani. Guvernatorul băncii japoneze , Haruhiko Kuroda, este de părere că ”deprecierea bruptă a yenului va face posibilă strategia de afaceri a companiilor să fie volatile.
Depreceierea monedei naționale de la Tokio a permis ca Japonia să ajungă la cel mai mare deficit comercial într-o lună, înregistrat în luna august și care s-a ridicat la aproximativ 20 de miliarde de dolari sau 2,82 trilioane de yeni, pe fondul creșterii prețurilor pentru importuri cu 50% din cauza tarifelor mari la energie și deprecierea monedei naționale.
Intenția de a slăbi valoarea monedei americane mai este cunoscută și sub denumirea Acordul Plaza încheiat acum 37 de ani, în 1985, prin state precum Anglia Japonia, UK, Franța și Germania Federală s-au pus d acord în privința mecanismului de a slăbi moneda americană și de a reduce deficitul commercial în creștere al SUA. Primul efect a fost acela al stabilizării yenului și a mărcii germane în raport cu dolarul americanurmată de ”deceniul pierdut” al Japoniei caracterizat printr-I creștere economică lentă și deflație.
Berlinul și Tokyo urmau să adopte reduceri de taxe prin care să stimuleze cererea internă și să intervină direct în piețele valutare pentru a corecta deficitile de cont curent. Conform datelor oferite de Hotnews.ro de la începutul anului 1980 și până în martie 1985, moneda americană s-a apreciat cu aproximativ 48%, iar după semnarea acordului de la Plaza, dolarul se depreciase cu până la 25,8% în primii doi ani care au urmat acordului.
