Infofinanciar > Lumea la zi > De ce Donald Trump „urăște” Ucraina? Care a fost contribuția lui Zelenski la prima punere sub acuzare
Lumea la zi

De ce Donald Trump „urăște” Ucraina? Care a fost contribuția lui Zelenski la prima punere sub acuzare

De ce Donald Trump „urăște” Ucraina? Care a fost contribuția lui Zelenski la prima punere sub acuzare
Sursa foto Arhiva companiei

Donald Trump nu iartă și nu uită ușor. Fostul și posibil viitorul președinte american dă vina pe această țară pentru necazurile sale politice.

În timp ce aliații republicani ai lui Trump din Congresul Statelor Unite blochează ajutorul militar de care președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că Kievul are nevoie disperată pentru a evita înfrângerea în războiul cu forțele rusești invadatoare, este clar că reaua voință a fostului președinte american față de Ucraina are rădăcini adânci.

Să fie Ucraina cauza problemelor lui Donald Trump?

La urma urmei, o convorbire telefonică cu Zelenski a fost cea care a dus la prima punere sub acuzare a lui Trump în decembrie 2019. Acesta a fost acuzat că a încercat să influențeze alegerile din 2020. Trump l-a sprijinit pe liderul ucrainean să îi ancheteze pe actualul președinte Joe Biden și pe fiul său Hunter.

Există toate semnele că țara încă îl urmărește. Când Congresul a decis luna aceasta să reautorizeze Legea privind supravegherea serviciilor de informații externe, Trump a luat cuvântul pe rețelele de socializare pentru a obiecta.

„Ucideți FISA. A FOST FOLOSITĂ ILEGAL ÎMPOTRIVA MEA ȘI A MULTOR ALTORA”, a postat el pe Truth Social, propria platformă socială.

Este puțin probabil ca faptul că Trump se referea probabil la ascultarea telefonică a fostului său președinte de campanie, Paul Manafort, să fi trecut neobservat în Ucraina, unde oficialii urmăresc campania electorală prezidențială din SUA pentru a vedea semnele a ceea ce ar putea însemna pentru efortul lor de război.

În calitate de prezumtiv candidat republican, Trump a declanșat deja teama la Kiev. El se laudă că ar putea pune capăt războiului în 24 de ore. Mai mult, fostul președinte meditează ca acesta să se încheie înainte de a fi nevoit să decidă dacă va ceda Ucraina Moscovei.

Trump urăște Ucraina

Menționarea lui Manafort nu va face decât să sporească îngrijorarea în Ucraina. Președintele american încă mai are o ranchiună față de o țară pe care o consideră intim implicată în delegitimarea președinției sale.

De la primele indicii ale ingerinței rusești în campania prezidențială americană din 2016, la o anchetă a unui procuror special, la punerea sub acuzare a lui Trump în 2019, toate drumurile se poate părea uneori duc prin Kiev.

„Trump urăște Ucraina. El și oamenii din jurul său cred că Ucraina a fost cauza tuturor problemelor lui Trump”, a declarat Lev Parnas. Acesta este un om de afaceri ucraineano-american. El a lucrat cândva în Ucraina pentru avocatul lui Trump, Rudy Giuliani. Ulterior s-a întors împotriva fostului președinte.

Biroul de campanie al lui Trump nu a răspuns la solicitările de comentarii.

Paul Manafort și „registrul negru

Implicarea lui Trump cu Ucraina își are originea în cenușa revoluției ucrainene Euromaidan. Înainte de a deveni directorul de campanie al lui Trump, Manafort a lucrat în Ucraina pentru fostul președinte Viktor Ianukovici. Acesta era un politician pro-rus care a fugit din țară în 2014 după ce a fost înlăturat în urma unor demonstrații naționale împotriva deciziei sale de a îndepărta Ucraina de Uniunea Europeană și de a o apropia de Moscova.

În timpul protestelor, sediul partidului lui Ianukovici a fost incendiat. Acolo un activist ucrainean și fost deputat a găsit ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „registrul negru”.

Cartea conținea o listă scrisă de mână a plăților secrete efectuate de partidul lui Ianukovici către oficiali ucraineni, personalități de televiziune, legislatori și jurnaliști. Potrivit Biroului Național Anticorupție din Ucraina, numele de familie al lui Manafort a apărut de cel puțin 22 de ori ca primind aproximativ 12,7 milioane de dolari. Biroul a declarat că includerea numelui său în registru nu înseamnă neapărat că acesta a primit sumele menționate, pe care Manafort a negat că le-a primit.

Apariția lui Manafort în registru a fost raportată pentru prima dată de New York Times în august 2016. Acest lucru s-a întâmplat cu doar câteva luni înainte ca Trump să se confrunte cu Hillary Clinton pentru președinție. A fost una dintre primele știri care îl legau pe Trump de Ucraina și, posibil, de Rusia și aliații săi. Aceasta era o problemă care avea să îl afecteze pe tot parcursul mandatului său.

Au încercat să-l salveze pe Trump

Aliații lui Trump au prezentat Black Ledger ca fiind neautentic și un complot al Partidului Democrat pentru a-și submina adversarii.

„A fost imposibil să se dovedească autenticitatea semnăturii de lângă numele lui Manafort din registrul negru”, a declarat Iuriy Lutsenko. Acesta este un fost procuror general care a susținut pentru o vreme eforturile lui Trump de a deschide o anchetă de corupție asupra lui Hunter Biden.

„Cine și-ar pune în mod deschis semnătura pe plățile secrete în numerar?”, a adăugat Lutsenko. A declarat că a ținut în mâini registrul, pe care Ucraina încă îl tratează ca pe un document clasificat.

În 2019, Giuliani a descris documentul ca fiind „o „carte neagră”. Aceasta s-a dovedit a fi frauduloasă și [nu a fost] niciodată folosită, deoarece declarația frauduloasă și incriminatoare era falsă.

Manafort a fost pus sub acuzare în 2017 pentru 12 capete de acuzare pentru spălare de bani, evaziune fiscală și încălcări în domeniul lobby-ului. Acuzațiile nu au avut legătură cu Black Ledger, care nu a fost folosit ca probă împotriva sa.

Vânătoarea lui Trump pentru serverul democraților

Antipatia lui Trump față de Ucraina își are rădăcinile și în credința sa că Ucraina, nu Rusia, a fost cea care a intervenit în alegerile prezidențiale americane din 2016, a declarat Parnas.

„A început atunci când a început Russiagate. Oamenii din campania lui Trump i-au spus că erau ucraineni, nu ruși, care se amestecau în alegeri”, a spus Parnas. El s-a referit la acuzațiile de piratare a alegerilor de către Rusia. Vor duce în cele din urmă la numirea consilierului special Robert Mueller.

Victoria electorală a lui Trump a fost afectată de acuzațiile, confirmate ulterior de agențiile de informații americane, de firme private de informații și de anchetatori federali. Conform acestora, Rusia ar fi piratat e-mailurile Comitetului Național Democrat, ramura strategică și de finanțare a partidului. Le-ar fi publicat în 2016 pentru a o discredita pe adversara lui Trump, Hillary Clinton.

Trump a promovat în mod constant teoria conspirației. Conform acesteia, Ucraina ar fi fost cea care a efectuat piratarea, pentru a înscena Rusia, și că această țară încă ascundea un server cu datele respective.

Zelenski a fost capul răutăților?

Se pare că Trump și-a păstrat această convingere mult timp în timpul președinției sale. A făcut-o publică în iulie 2019. Avea să descrie ulterior ca fiind o convorbiri telefonică „perfectă” cu Zelenski. Interacțiunea a dus la punerea sa sub acuzare.

„Aș dori totuși să ne faceți o favoare, deoarece țara noastră a trecut prin multe și Ucraina știe multe despre asta. Serverul, se spune că îl are Ucraina”, i-a spus Trump lui Zelenski.

Mai târziu, în același an, Donald Trump și-a apărat decizia de a îngheța ajutorul militar acordat Ucrainei ca datorându-se în parte suspiciunilor sale că „o companie ucraineană” se afla în posesia serverului.

„Încă vreau să văd acel server. Știți, FBI-ul nu a pus niciodată mâna pe acel server. Aceasta este o mare parte din toată povestea asta”.”, a declarat el la o emisiunea Fox & Friends.

Mueller, avocatul special, a pus sub acuzare 12 ruși în 2018 pentru piratarea calculatoarelor Partidului Democrat cu doi ani înainte.

În 2022, războinicul rus Evgheni Prigojin a recunoscut că Rusia a intervenit în procesul democratic din SUA. „Am intervenit (în alegerile din SUA), intervenim și vom continua să intervenim. Cu grijă, cu precizie, chirurgical și în felul nostru, așa cum știm să facem”, a declarat Prigojin.

Zelenski și apelul telefonic perfect

Convorbirea telefonică a lui Donald Trump cu Zelenski din iulie 2019 va juca un rol central în unul dintre cele mai jenante episoade din cariera sa politică. Prima sa punere sub acuzare a pornit de la efortul său de a face presiuni asupra președintelui Ucrainei pentru a deschide o anchetă asupra lui Biden.

În timpul convorbirii telefonice, Trump l-a îndemnat pe Zelenski să lanseze o anchetă. A spus că îl va pune în legătură cu Giuliani și cu procurorul general William Barr.

„Vom merge până la capăt”, i-a spus președintele american omologului său ucrainean. „Sunt sigur că o veți rezolva”.

Parnas, care a lucrat pentru a avansa investigația, a declarat că Giuliani a început să fie interesat de această chestiune în 2018.

Catalizatorul a fost un videoclip în care vicepreședintele de atunci Joe Biden a descris cum în 2016 a amenințat că va reține fonduri de la președintele de atunci al Ucrainei, Petro Poroșenko, dacă Kievul nu va concedia un procuror. La acea vreme, Rusia invadase deja Crimeea și părți din estul Ucrainei.

„Ochii lui Giuliani s-au mărit. ‘L-am prins, l-am prins pe Joe’, a spus el”, și-a amintit Parnas.

Guiliani credea că se putea demonstra că Joe Biden a făcut presiuni pentru ca procurorul Viktor Shokin să fie concediat pentru că îl investiga pe Hunter, care își luase un loc de muncă la Burisma, o companie ucraineană de gaze care făcea obiectul unei anchete de corupție. „Două săptămâni mai târziu, i-am arătat înregistrarea video lui Trump”, a adăugat Parnas. „După aceea, Ucraina a fost în mintea lui. Atunci am înțeles că Ucraina era terminată”.

Implicarea lui Joe Biden

Nu există nicio dovadă care să susțină acuzațiile lui Guiliani. În timp ce Biden a cerut înlăturarea lui Shokin, aceasta a fost parte a unui efort coordonat cu Departamentul de Stat al SUA și Uniunea Europeană, în legătură cu îngrijorările legate de faptul că procurorul bloca anchetele de corupție din țară. Shokin nu îl investiga pe Hunter Biden sau Burisma în momentul în care Biden a pledat pentru înlăturarea sa.

Parnas a declarat că scopul său a fost de a convinge Ucraina să coopereze cu președintele Donald Trump și, astfel, să-și asigure sprijinul acestuia. „Pentru asta, aveam nevoie ca unul dintre președinți [Poroșenko sau Zelenski] să anunțe o investigație asupra lui Biden”, a spus el. „Ne-am gândit că, dacă ei fac ceea ce vrea el, Trump va fi dator Ucrainei”.

În timpul convorbirii telefonice cu Trump, Zelenski a promis că va verifica ce se poate face, dar Ucraina nu a deschis în cele din urmă o anchetă. „Așa că acum Trump îl urăște cu pasiune pe Zelenski”, a spus Parnas. „Iar Zelenski știe asta”.

Ucraina nu a avut niciodată nicio dovadă că Biden sau fiul său au încălcat legile țării, a recunoscut Lutsenko într-un interviu.

În 2022, Parnas a fost condamnat  la 20 de luni de închisoare pentru fraudă și infracțiuni legate de finanțarea campaniei electorale într-un caz care nu are legătură cu activitatea sa pentru Giuliani.

Ucraina se pregătește pentru o președinție Trump

Pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale din SUA, guvernul ucrainean face tot posibilul să nu se amestece în politica americană.

Zelenski i-a cerut  lui  Donald Trump să vină în Ucraina pentru a vedea cu ochii lui ce a făcut Rusia în țară. În condițiile în care un proiect de lege privind ajutorul militar în valoare de 60 de miliarde de dolari este blocat în Congres, biroul său i-a curtat pe republicani. Încearcă să îi convingă că a ajuta Ucraina este în interesul național al Americii.

„Nu cred că cineva care reprezintă partidul lui Ronald Reagan va abandona Ucraina”, a declarat Andriy Yermak, șeful biroului lui Zelenski, pentru POLITICO la începutul acestei luni.

Între timp, însă, ucrainenii fac eforturi pentru a fi cât mai autosuficienți posibil, intensificând producția internă de arme și încercând să își diversifice sursele de ajutor militar.

În timp ce Zelenski s-a agitat în mod public cu privire la posibilitatea unei președinții Trump. Yermak a încercat să adopte un ton mai optimist.

„Cred că, în primul rând, oamenii care făceau parte din echipa lui Donald Trump la acea vreme nu mai sunt acolo”, a declarat el pentru POLITICO în timpul unui eveniment din februarie. „El are o nouă echipă. În plus, există un sprijin bipartizan pentru Ucraina, iar noi discutăm în mod constant cu reprezentanți ai ambelor partide”.

La rândul său, Parnas a declarat că este pesimist.

„Zelenski și Yermak știu că nu se luptă doar cu Rusia pentru viața lor, ci și cu republicanii. Dacă Trump pierde, Ucraina va primi toți banii și armele de care are nevoie. Rusia va fi terminată. Dacă Donald Trump câștigă, lucrurile vor fi foarte rele”, a spus el.