Senatul României și-a îndreptat atenția și asupra studenților înscriși într-o formă de învățământ superioară acreditată de Spaţiul Economic European, Confederaţia Elveţiană şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Senatorii liberali, Nicoleta Pauliuc și Adrian Hatos, au propus o inițiativă legislativă prin care studenții și doctoranzii să beneficieze de asigurare medicală atunci când se întorc în țară.
Expunerea de motive a inițiativei indică faptul că au fost cazuri în care tinerii studenți români aflați la studii în străinătate nu au beneficiat, la întoarcerea în țară, de servicii medicale decontate, din cauza unei interpretări a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) , potrivit căreia, aceștia nu pot fi asimilați celor care studiază pe teritoriul României.
Nicoleta Pauliuc a explicat faptul că prevederile se aplică studenților români din străinătate, sub 26 de ani, care nu beneficiază de aceleași drepturi cu studenții români, în condițiile în care România are nevoie de personal bine pregătit care să contribuie la dezvoltarea statului nostru.
Suntem țara din UE cu cel mai mic procent de absolvenți cu studii superioare
”Legea vine să lămurească o interpretare nefirească a CNAS, care susţinea că studenţii români din străinătate care vin în România nu au aceleaşi drepturi conform legii cu studenţii români care studiază în ţară. Este evident necinstit faţă de nişte tineri bine pregătiţi pe care ni-i dorim să se întoarcă acasă şi să contribuie aici la dezvoltarea României. Şi cum să facă asta câtă vreme semnele pe care le transmite statul român, prin CNAS, sunt tocmai în ideea că nu sunt bineveniţi?
Mi se pare absolut normal ca toţi tinerii sub 26 de ani care sunt studenţi să beneficieze de asigurare de sănătate şi dacă învaţă în România şi dacă învaţă în străinătate”, potrivit agerpres.ro.
În continuare, senatoarea liberală a punctat faptul că România are cel mai mic procent de absolvenți cu studii superioare la nivelul Uniunii europene: ”Mai ales că suntem ţara din UE cu cel mai mic procent de absolvenţi cu studii superioare, doar 18% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 25 şi 74 de ani la o medie europeană care depăşeşte 30%”.
Inițiatorii actului legislativ au menționat că statul român a fost acționat în instanță fiind nevoit să acorde despăgubiri tuturor care n-au beneficiat de asigurările medicale respective.
”Bugetul Asigurărilor Sociale nu este grevat semnificativ de această măsură”
„Şi, totuşi, acest cadru de interpretare discriminator, folosindu-se în mod incorect principiul teritorialităţii, deşi discutăm de cetăţeni români, este în continuare folosit de CNAS invocându-se neclaritatea din legea actuală (L95/2006) care reglementează reforma în Sănătate.”
Despre impactul bugetar pe care l-ar produce implementarea acestei legi, liberalul Adrian Hatos a precizat că nu este grevat semnificativ de această măsură. În același timp, Hatos a mai precizat că prerogativele Constituționale prevăzute la art 16 sunt încălcate în această chestiune:
”Constituţia României spune foarte clar că toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. Legea pe care am iniţiat-o vine să elimine o astfel de discriminare şi să creeze un cadru coerent în care studenţii români, indiferent că învaţă în România sau oriunde în Europa, să beneficieze de drepturile lor legale. (…) Bugetul Asigurărilor Sociale nu este grevat semnificativ de această măsură”, a punctat Adrian Hatos.
