Luni, 3 octombrie, Duma de Stat din Rusia a aprobat în unanimitate cele patru tratate care privesc alipirea republicilor populare Donețk (DNR) și Lugansk (LNR), precum și a regiunilor ucrainene Herson și Zaporojie la Federația Rusă. Printre prevederile tratatelor internaționale se numără stabilirea granițelor noilor entități ale Federaţiei.
Frontierele noilor teritorii anexate vor fi fixate de limitele care „existau în ziua formării și acceptării lor în Federația Rusă”. În conformitate cu acordurile internaționale, granița de stat a Federației Ruse este definită ca fiind granițele legate de teritoriul unui stat străin.
NATO nu va recunoaște niciodată anexarea
Duminică, 2 octombrie, liderii a nouă țări NATO din Europa Centrală și de Est au declarat că nu vor recunoaște niciodată anexarea de către Rusia a teritoriului ucrainean. Aceștia au reacționat la două zile după ce președintele rus Vladimir Putin a semnat acorduri de anexare a celor patru zone ucrainene care se află acum sub controlul său. Aceste acorduri au fost încheiate în urma unor „referendumuri” pe care Occidentul le-a denunțat ca fiind „imposturi”.
Președinții au emis o declarație comună în care au afirmat că nu pot „rămâne tăcuți în fața încălcării flagrante a dreptului internațional de către Federația Rusă”. „Reiterăm sprijinul nostru pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, au spus ei. „Nu recunoaștem și nu vom recunoaște niciodată încercările Rusiei de a anexa vreun teritoriu ucrainean.” au mai declarat aceștia, potrivit The Moscow Times.
Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Muntenegru, Muntenegru, Macedonia de Nord, Polonia, România și Slovacia s-au numărat printre președinții care au lansat declarația. La granița estică a NATO cu Rusia se află patru dintre semnatari: Polonia, cele trei republici baltice și Republica Cehă. Alte două au granița comună cu Ucraina: Slovacia și România.
Absența Ungariei, care are o graniță comună cu Ucraina, a fost notabilă. Viktor Orban, premierul său populist, a făcut furori împotriva sancțiunilor UE împotriva Kremlinului și a făcut recent presiuni pentru a stabili legături puternice cu Putin. Albania, Bulgaria, Croația și Slovenia nu au fost, de asemenea, prezente. Președinții națiunilor semnatare au fost de acord cu această declarație, care a fost postată pe site-ul web al biroului președintelui polonez: „au vizitat Kievul în timpul războiului și au văzut cu ochii lor efectele agresiunii rusești”.
„Susținem Ucraina în apărarea sa împotriva invaziei Rusiei, cerem Rusiei să se retragă imediat din toate teritoriile ocupate și încurajăm toți aliații (NATO) să își mărească substanțial ajutorul militar acordat Ucrainei(…) toți cei care comit crime de agresiune trebuie să fie trași la răspundere și aduși în fața justiției”, se arată în comunicat.
