Nicolae Ciucă a participat joi la Conferința Forumului Economic Internaţional al Americilor (IEFA), „Tackling Growing Disruption”, în vizita sa de la Paris. Acesta a avut un discurs care a subliniat mai multe teme importante pentru România. Printre acestea se numără eliminarea presiunii asupra industriei și economiei, importanța digitalizării sau sprijinul pentru categoriile afectate de criză.
Totuși, cel mai important punct la premierului pare să fie aderarea la OCDE. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică este un forum ale cărui țări membre se descriu ca fiind angajate în favoarea democrației și a economiei de piață, oferind o platformă pentru a compara experiențele politice, a căuta răspunsuri la probleme comune, a identifica bunele practici și a coordona politicile interne și internaționale ale membrilor săi.
„Acest moment are o deosebită importanţă în plan personal. După-amiază, voi avea prima întâlnire la OCDE de când România a primit invitaţia de a începe procesul de aderare la organizaţie. Pentru noi, miza aderării la OCDE este finalizarea unui proces semnificativ de modernizare a României, consolidat deja prin integrarea în UE, dar şi prin aderarea la NATO. Reformele pe care România le-a întreprins în ultimii 30 de ani ne-au consolidat rezilienţa economică şi socială. Această rezilienţă ne ajută să gestionăm impactul crizelor succesive cu care nu numai continentul nostru, ci întreaga lume s-a confruntat şi cărora încă trebuie să le facă faţă”, a transmis Nicolae Ciucă.
România, un punct de sprijin pentru refugiați
Premierul României a subliniat că țara noastră facilitează ajutorul pentru refugiații din Ucraina, care fug din calea războiului declanșat de Vladimir Putin. Acesta a invitat reprezentanții prezenți la conferință să ne urmeze exemplu și să mențină ajutorul pentru țara lui Zelenski.
„România oferă o platformă solidă de sprijin pentru refugiaţii ucraineni, un centru de asistenţă umanitară pentru Ucraina, cea mai eficientă poartă de acces pentru tranzitul cerealelor ucrainene către restul lumii, un refugiu sigur (safe haven) pentru afacerile ucrainene care pot şi doresc să se mute temporar. Cu toate acestea, niciun guvern nu va putea acorda un sprijin consistent şi pe termen lung fără a avea de partea sa mediul de afaceri şi societatea civilă. Vă invit pe toţi să vă implicaţi în continuare cu sprijin financiar, proiecte, iniţiative care să permită Ucrainei să câştige războiul”, a subliniat premierul.
Pentru Nicolae Ciucă, parteneriatul transatlantic vine și sprijină căutarea de resurse alternative de energie în contextul perioadei de război. Acesta a amintit importanța unei infrastructuri compacte pentru a conecta Europa de Nordul Africii sau de Orientul Mijlociu.
„Din februarie, Uniunea Europeană a fost nevoită să-şi accelereze căutarea de rute şi surse alternative de energie. Este foarte clar acum că parteneriatul transatlantic nu are doar o componentă de securitate şi apărare, ci şi o dimensiune energetică foarte puternică. Statele Unite contribuie la furnizarea de GNL pentru a înlocui o treime din contractele existente cu Rusia până la începutul conflictului. O mobilizare fără precedent stimulează construirea unei noi infrastructuri energetice pentru a conecta Europa de Nordul Africii sau Orientul Mijlociu. Din România până în Centrul Europei, din Polonia până în Grecia, sunt operaţionale noi terminale şi interconexiuni GNL. Acesta este cel mai potrivit răspuns pentru cetăţenii noştri care doresc ca liderii să acţioneze şi să răspundă nevoilor lor cu determinare şi ingeniozitate”, a precizat Nicolae Ciucă.
Industria și economia trebuie protejate
România a continuat să spere la un sprijin din partea energiei nucleare pentru a proteja industria și economia țării. În acest context, resursele de gaze naturale sunt extrem de importante pentru ca România să facă tranziția energetică.
„În acelaşi timp, trebuie evitată presiunea suplimentară asupra industriei şi economiei. Acesta este motivul pentru care România a continuat să parieze pe energia nucleară, în timp ce resursele noastre de gaze naturale din perimetre offshore şi onshore vor sprijini ca surse de tranziţie. Ne pregătim tranziţia energetică, cu o preferinţă vădită pentru o progresie lină”, a completat prim-ministrul.
Digitalizarea în România
Digitalizarea în România ar fi un punct important pentru dezvoltare. Conform statisticilor, România se remarcă prin faptul că are unul dintre cele mai puțin dezvoltate sisteme de servicii publice online din UE, ceea ce contrastează cu infrastructura extinsă de telecomunicații care oferă un acces foarte rapid și ieftin la rețea. Acest lucru se datorează atât politicii guvernelor, care până în 2019 nu au manifestat prea mult interes față de procesul de digitalizare a țării sau nu au reușit să propună un program cuprinzător pentru implementarea acestuia, cât și rezistenței publicului, neîncrezător în soluțiile de e-guvernare oferite.
Cu toate acestea, izbucnirea pandemiei COVID-19 a dus la un progres: pe de o parte, a stimulat autoritățile să introducă modificări legislative și să implementeze noi soluții tehnologice care fuseseră amânate până atunci, iar pe de altă parte, a obligat societatea românească să utilizeze serviciile publice digitale.
În acest sens, Nicolae Ciucă a amintit că ,,în România, ne axăm pe digitalizarea serviciilor publice atât pentru cetăţeni, cât şi pentru companii. Obiectivul principal este de a contribui la transformarea profundă a economiei, administraţiei publice şi societăţii, sporind performanţa şi eficienţa în sectorul public, prin crearea de valoare bazată pe digitalizare, inovare şi tehnologii digitale.(…) Într-o societate şi o economie digitalizate, componenta de securitate cibernetică este crucială. Dincolo de capacităţile naţionale, România va găzdui şi Centrul european de competenţă în materie de securitate cibernetică. Acest lucru este de o importanţă deosebită, având în vedere războiul din Ucraina şi riscul intensificării ameninţărilor hibride”.
Nicolae Ciucă nu a uitat să facă precizări și pentru categoriile vulnerabile, afectate de criză. Conform spuselor premierului, PIB-ul ar putea crește prin lansarea unor proiecte de investiții care ar putea fi bazate majoritar prin fonduri din partea Uniunii Europene.
„În cazul României, eforturile sunt canalizate spre investiţii şi sprijin pentru cei mai afectaţi de crize. (…) Pe termen lung, principalul factor care va influenţa evoluţia PIB-ului este acumularea de capital, prin continuarea implementării unor proiecte de investiţii viabile şi demararea unora noi, impulsionate în mare măsură prin fonduri UE. De aceea, una dintre priorităţile principale ale Cabinetului meu este de a avea o colaborare deschisă între investitori şi Guvern în vederea găsirii împreună a celor mai bune soluţii de dezvoltare”, a conchis premierul, potrivit Agerpres.
