Se vorbește mult despre iminenta criză alimentară globală în ultima vreme. Fie din motive de schimbări climatice, fie din motive de război. Nu ducem lipsă de motive, asta e clar. În unele părți ale lumii, cerealele vor ajunge tot mai greu. Va mai fi carne, dar va fi prea scumpă și nu ne-o vom permite. Alimentele procesate industrial sunt din ce în ce mai periculoase pentru sănătate. Peste toate astea, oamenii s-au convins în pandemie că hrana curată, de calitate și sănătatea sunt într-o relație extrem de strânsă. Oare ce e de făcut?
Se estimează că populația lumii va crește până la 9.6 miliarde până în 2050. Iar cererea de hrană se va mări în consecință. Producția și consumul de alimente, ambele mai mari, vor proveni, cel mai probabil, dintr-o poziție de vulnerabilitate. Astăzi, sistemul alimentar global este responsabil pentru 60% din pierderea biodiversității pe Terra, pentru 24% din efectul de seră și emisiile de gaze și pentru 33% din solurile degradate.
600 de milioane de oameni sunt obezi
În paralel, la nivel mondial, sunt din ce în ce mai evidente efectele izbitoare ale dietelor moderne (cu exces de grăsimi, sare, zahăr, carne) asupra sănătății. În timp ce aproape 800 de milioane de oameni suferă de foame, iar 2 miliarde de oameni au deficiențe de micronutrienți care le afectează dezvoltarea, alte 2 miliarde de oameni sunt supraponderali și peste 600 de milioane dintre aceștia sunt obezi.
Mâncarea a devenit o provocare și o sursă de dileme existențiale pentru societatea noastră. Cum poate fi hrănită planeta într-un mod echitabil și nutritiv, susținând capacitatea naturală a ecosistemelor terestre și marine de a furniza alimente? Cum poate Europa să se adapteze și cum poate România să-și transforme sistemul alimentar pentru a sprijini astfel de obiective, mai ales în plină criză?
În pandemie oamenii au învățat mai multe lecții, dar cea legată de sănătate a fost, probabil, cea mai importantă. Această lecție a dus la schimbări vizibile de comportament care s-au putut observa în multele studii și sondaje desfășurate în intervalul 2019-2022. S-a constatat, de exemplu, că oamenii sunt mai preocupați de bunăstarea și sănătatea lor și că tind să lege mai direct alimentația de starea lor de sănătate.
De aici au derivat anumite comportamente diferite legate de consumul de produse sănătoase, cum ar fi peștele și fructele de mare. Cele mai recente sondaje arată deja o creștere a pieței de pește la nivel global, în Europa și local, în România. Specialiștii estimează că această creștere se va menține la aproximativ o treime în următorii 5-7 ani.
Piața de produse bio și eco a crescut și ea cu 50% în anii de pandemie. Poate ați observat că expunerea acestor produse la raft, în hypermarketuri și supermarketuri, a crescut exponențial. Iar trendul pare să se susțină și aici.
Probleme strâns legate între ele
Covid, schimbările climatice și acum criza alimentară globală arată clar că problemele lumii sunt strâns legate între ele, așa cum sunt, de altfel, și soluțiile. Cooperarea este una dintre ele. Puterea acesteia a fost demonstrată prin răspunsul coordonat la agresiunile Rusiei. Tot cooperarea ar trebui să fie răspunsul și în cazul celorlalte crize.
Din poziția unui fondator de marcă 100% românească, cooperarea este ceea ce îmi doresc să experimentez cel mai mult și, deopotrivă, ceea ce, din păcate, îmi lipsește cel mai mult. Cooperarea între concurenții din piață, cooperarea dintre instituțiile statului și producătorii locali, cooperarea dintre furnizori și companii, dintre lanțurile de retail și furnizori. Pentru ca, în final, să aibă de câștigat omul obișnuit, care, în plină inflație și efort financiar post-pandemic, se află în fața raftului și trebuie să aleagă un produs sănătos, la un preț corect.
Dincolo de a suferi în mod direct de pe urma crizei cerealelor cauzată de războiul din Ucraina, suntem afectați de criza energiei și de cea a inflației și toate acestea în urma efectelor pandemiei. Se vor vedea consecințele în prețuri și acesta este momentul pentru foarte multă creativitate și flexibilitate la nivel de business. Ambele presupun o mai mare viteză de reacție în fața dinamicii pieței, o analiză atentă a consumatorului spre a putea să-l înțelegem mai bine și să-i venim în întâmpinare cu produse în linie cu nevoile lui și, desigur, o mai bună capacitate de adaptare la mediul actual.
Despre autor
