Comisia Națională de Prognoză a înaintat raportul pe termen mediu pentru perioada 2022-2026, care arată că inflația va continua pe o pantă ascendentă în anii următori, ajungând la procente mai mari decât se aștepta conform previziunilor anterioare.
Scenariul prognozei de toamnă arată o creștere a PIB-ului de 4,6% în acest an, dar a înrăutăţit perspectiva anului viitor, în concordanţă cu previziunile organismelor internaţionale pentru principalii parteneri comerciali ai României, în special Germania şi Italia. Datele oferite de CNP vor sta la baza ajustărilor bugetului de stat pentru anul viitor.
Prognoza arată o încetinire a creșterii economice în prima jumătate a anului viitor, cu un procent de 2,8%, cu 0,9 puncte procentuale mai puțin decât așteptările făcute în prognoza de vară. Revizuirea are în vedere continuarea efectelor negative produse de războiul dintre Rusia și Ucraina, cât și reducerea consumului privat, principalul factor de creștere economică din România, relatează Digi24.
Previziuni inflaționiste îngrijorătoare
„Previziunile inflaţiei au fost ajustate ascendent pentru anul în curs şi următorii doi ani cu circa 1,3 puncte procentuale ca medie anuală, urmând ca în perioada 2024-2025 să se încadreze în jurul valorii de circa 3%. Prognozele au luat în calcul actele normative în vigoare privind modificarea schemei de plafonare a preţului energiei electrice până la data de 31 august 2023, prelungirea măsurii de reducere a preţului pentru carburanţi cu 50 bani/litru până la sfârşitul anului curent, cât şi o relativă stabilizare a principalelor cotaţii internaţionale”, se arată în nota înaintată de CNP.
O scădere a ratei inflației a fost preconizată abia la finalul lui 2023, când se așteaptă ca aceasta să scadă la valoare sub două cifre, până la 8%, pe fondul încetinirii creșterii prețurilor în mai multe sectoare economice.
Comisia de Prognoză estimează o încetinire a activității economice în primele două trimestre ale anului următor, dar unele sectoare vor avea o revenire în ultimele două trimestre, anume sectorul construcțiilor și cel al serviciilor.
„Pentru anul 2023 se anticipează o decelerare a creşterii economice la 2,8%, cu 0,9 puncte procentuale sub nivelul prognozei de vară (+3,7%), în condiţiile în care efectele defavorabile ale actualului context geopolitic vor continua şi vor deveni mai vizibile la nivel european. După o încetinire a activităţii în primele două trimestre, aceasta se va relansa sub influenţa pozitivă a construcţiilor (+5,9%) şi a serviciilor (+3,0%), în condiţiile de oportunitate legate de exploatarea resurselor naţionale şi intrările de fonduri europene.”
Economia va începe să se stabilizeze abia la final de 2023
În ceea ce privește investițiile, se arată o dinamică de 6,2%, cu 1 punct procentual mai puțin decât se estima în prognoza de vară. Această revizuire are în vedere majorarea costurilor de finanțare și a celor la energie și materiile prime. Pentru anul următor, Comisia de Prognoză se așteaptă ca deficitul comercial să crească la 41 de miliarde de euro.
„Activitatea în sectorul industrial va continua să fie influenţată de nivelul ridicat al preţurilor produselor energetice şi de slăbirea industriei în Germania – principalul partener comercial al României. În aceste condiţii, a fost prevăzută o creştere modestă a valorii adăugate brute de numai 0,4%, sub nivelul scenariului din prognoza de vară (+2,3%). Pentru agricultură după contracţia accentuată din anul anterior se anticipează o majorare cu 9,8% a valorii adăugate brute, în condiţii climatice normale”, se mai arată în notă.
Comisia Naţională de Prognoză elaborează prognoze privind dezvoltarea economico-socială a României pe termen scurt, mediu şi lung în corelare cu prevederile Programului de guvernare, a strategiilor naţionale, sectoriale şi regionale precum şi pe baza tendinţelor din economia naţională şi cea mondială;
