Conflictul armat de 30 de ani dintre Armenia și Azerbaidjan în Nagorno-Karabah a izbucnit din nou la 27 septembrie 2020. Cea mai recentă confruntare a fost cea mai sângeroasă de la războiul din 1994, care a dus la declararea independenței unei enclave care, deși recunoscută la nivel internațional ca teritoriu azer, era populată de armeni la sfârșitul războiului și se afla sub controlul forțelor susținute de Armenia.
Conflictului, însă, i-a urmat o cădere economică nedorită.
După ce a intrat în recesiune în 2020, economia Azerbaidjanului și-a revenit în 2021, iar creșterea ta continuat în 2022.
Petrolul, esențial pentru economia Azerbaidjanului
Această creștere mai robustă provine în primul rând din creșterea bruscă a consumului privat (55% din PIB), datorită relaxării restricțiilor legate de criza din domeniul sănătății și a progreselor înregistrate în campania de vaccinare, pașaportul sanitar intrând în vigoare în septembrie 2021.
În al doilea rând, prețurile globale mai mari și producția de hidrocarburi vor determina o creștere a exporturilor (44% din PIB), atât în valoare, cât și în volum, în 2022.
În iulie 2021, țările OPEC+ au ajuns la un acord de creștere a producției cu 400.000 de barili pe zi în fiecare lună, începând din august 2021. Exporturile de gaze vor fi susținute de gazoductul transadriatic (TAP), care a intrat în funcțiune în 2020.
În total, producția de petrol și gaze a țării a ajuns la circa746.000 de barili pe zi în 2022, față de 565.000 de barili, în 2020. În consecință, balanța comercială va contribui pozitiv la creștere. Se așteaptă ca investițiile globale (20% din PIB), care sunt în mare parte în hidrocarburi, să continue, iar investițiile străine directe nete vor reveni la o medie de 1,7% din PIB în 2023.
Inflația
Redresarea cererii interne, precum și creșterea bruscă a prețurilor mondiale la alimente și petrol, au afectat inflația, care s-a accelerat în 2021. Deși ușor peste ținta de 4% a Băncii Centrale a Azerbaidjanului, inflația s-a încadrat în coridorul de inflație de ±2%.
În decembrie 2021, banca centrală a majorat dobânda sa principală de politică monetară cu 25 de puncte de bază, până la 7,25%, ca răspuns la creșterea inflației. În 2022, se preconizează că inflația se va atenua pe măsură ce termenii comerciali se vor îmbunătăți, reducând presiunea asupra prețurilor de import.
PIB-ul crește
PIB-ul Azerbaidjanului s-a ridicat la 54,62 miliarde de dolari în 2021, o creștere de 5,6% față de 2020. În această perioadă, PIB-ul non-petrolier al țării a crescut cu 7,1%, iar PIB-ul petrolier a crescut cu 1,8%. În 2021, 37,8% din PIB-ul Azerbaidjanului a provenit din energie, 10,1% din comerțul internațional, 5,9% din agricultură, silvicultură și pescuit, 6,9% din transporturi, 5,9% din construcții, 1,8% din informații și comunicații și 1,3% din turism.
În 2021, Azerbaidjanul a raportat o scădere de 26% a comerțului exterior, de 24,4 miliarde de dolari. În același timp, țara a raportat, de asemenea, o creștere generală a exporturilor nete totale, cu o creștere a exporturilor de 60% de la an la an, la 22,20 miliarde de dolari, iar importurile au crescut cu 9%, la 11,70 miliarde de dolari. Principalele importuri sunt fierul și oțelul, mașinile, vehiculele și produsele alimentare (în principal carne și produse lactate).
Cifra de afaceri comercială dintre Statele Unite și țara din Caucaz a fost de 518 milioane de dolari în 2021, o scădere de 21% de la an la an. Principalele destinații de export ale Azerbaidjanului în 2021 au fost Italia, Turcia, Rusia și China.
Energia verde
Economia Azerbaidjanului este ancorată în producția de petrol și gaze, care a reprezentat aproximativ 40% din PIB-ul țării și peste 80% din veniturile din exporturi în 2021. În ianuarie 2021, conducta Southern Gas Corridor (SGC) a devenit pe deplin operațională, livrând gaz azer către Turcia și mai departe către piețele europene. Azerbaidjanul are un potențial eolian și solar semnificativ, iar guvernul azer depune eforturi pentru a-și extinde sectorul energiilor regenerabile. Până în 2030, Azerbaidjanul intenționează să instaleze o capacitate de 1 500 MW de energie regenerabilă, în parte pentru a sprijini viitorul export de energie electrică ecologică și de hidrogen ecologic către piețele europene.
Azerbaidjanul continuă să promoveze diversificarea economiei sale în afara hidrocarburilor și urmărește să dezvolte sectoarele agriculturii, logisticii, turismului și tehnologiei informației/comunicării (TIC). De asemenea, Azerbaidjanul ia măsuri pentru o producție energetică mai durabilă, în special în teritoriile recent retrocedate.
Măsuri guvernamentale
Guvernul subvenționează puternic utilajele și alte inputuri agricole, vizând alunele, orezul, citricele, ceaiul, tutunul și bumbacul. De asemenea, Azerbaidjanul a lansat o serie de proiecte de dezvoltare a coridoarelor comerciale și de tranzit nord-sud și est-vest, pentru a transforma portul Alat (Portul maritim internațional Baku) și zona de comerț liber (FTZ) adiacentă în centre regionale de logistică și transport.
Pentru a promova turismul, guvernul a renunțat la cerințele de viză pentru mai multe țări și a simplificat procesul de solicitare, permițând cetățenilor americani să solicite și să primească o viză electronică online în termen de trei ore, plătind o taxă de expediere. De asemenea, guvernul a creat mai multe parcuri de înaltă tehnologie ca parte a efortului său de a consolida sectorul TIC (Tehnologia informației și comunicațiilor).
