Aplicarea strictă a politicii „zero Covid” şi criza care durează în sectorul imobiliar au tras în jos economia chineză anul trecut.
Experţii sunt de acord să mizeze pe 2,7%, cea mai proastă performanţă din 1976, în afară de 2020, anul apariţiei Covid-19. O revenire este prognozată în 2023, dar persistă multe incertitudini.
Foarte aşteptată, cifra oficială de creştere a economiei chineze în 2022, care va fi anunţată marţi, 17 ianuarie, urmează sa fie una din cele mai mici în patru decenii. O contraperformanţă care se explică în principal prin crizele sanitară şi imobiliară care au afectat mult activitatea economică, scrie publicația franceză La Tribune.
De la 8 la 2,7%
Un grup de 10 experţi intervievaţi de AFP se aşteaptă în medie la o creştere a produsului intern brut (PIB) de 2,7% pe an în a doua economie mondială, adică ritmul cel mai lent de la scăderea din 1976 (-1,6%), dacă excludem 2020, primul an al pandemiei (+2,3%).
Anul trecut, PIB-ul Chinei a crescut cu peste 8%. Beijingul îşi fixase pentru 2022 un obiectiv de creştere de circa 5,5%.
Dar acest obiectiv a fost pus în dificultate de stricta politică sanitară numită „zero covid”, care a fost în aproape tot anul o frână pentru activitate şi consum.
Această strategie costisitoare se baza pe teste de depistare generalizate şi cvasi-obligatorii pentru populaţie, ca şi pe plasarea în carantină a persoanelor testate pozitiv. Aceste măsuri duceau frecvent la închiderea de uzine şi întreprinderi, ceea ce a afectat activitatea, deplasările şi lanţurile de aprovizionare, dar a şi descurajat consumul.
Virus și economie
Confruntată cu exasperarea populaţiei, China a ridicat în decembrie, fără preaviz, aceste restricţii. Activitatea se chinuie totuşi să repornească de atunci, din cauza unei explozii a numărului de bolnavi de Covid.
China va prezenta marţi cifra creşterii în ultimul trimestru din 2022, împreună cu o serie de alţi indicatori. Va fi „fără îndoială” mai mică decât în trimestrul al treilea (+3,9%) din cauza „răspândirii rapide a virusului” în decembrie, după ridicarea restricţiilor sanitare, avertizează Teeuwe Mevissen, analist la RaboBank.
Cu atât mai mult cu cât cele „trei motoare ale economiei chineze” au avut dificultăţi în trimestrul al patrulea, subliniază pentru AFP economistul Zhang Ming, de la Academia chineză de ştiine sociale din Beijing.
Exporturile Chinei au cunoscut în decembrie cea mai mare scădere de la începutul pandemiei (-9,9% pe an), în vreme ce consumul a fost în zona roşie în noiembrie şi investiţiile au stagnat.
Sectorul imobiliar, în plin marasm
De altfel, „problemele din imobiliar continuă să afecteze creşterea”. Acest sector, care reprezintă, împreună cu construcţiile, peste un sfert din PIB, este în suferinţă de la măsurile adoptate de Beijing în 2020 pentru a reduce gradul de îndatorare.
Această înăsprire a reglementărilor a marcat începutul problemelor financiare ale Evergrande, fostul număr unu al imobiliarului chinez, astăzi sufocat de o datorie abisală. Vânzarile imobiliare se arată în scădere în multe oraşe şi mulţi promotori luptă pentru supravieţuire.
Pentru a relansa un sector esenţial al economiei, puterea pare să adopte în ultimele săptămâni o abordare mai conciliantă. Măsuri de sprijinire a creditării pentru promotori au fost anunţate.
După trei ani de restricţii sanitare, „redeschiderea Chinei este în curs”, arată analistul Jing Liu, de la banca HSBC. „Dar această fază de tranziţie va fi complicată”, cu un risc de noi creşteri epidemice, avertizează Jing Liu, care nu exclude „pe termen scurt” o nouă încetinire a creşterii.
Banca Mondială mizează pe 4,3% pentru 2023
„2023 va fi anul revenirii la certitudini” după izolările inopinate din timpul epidemiei care au destabilizat economia, estimează economistul independent Larry Yang. În acest an, China ar trebui să aibă un PIB în creştere cu 4,3%, potrivit previziunilor Băncii Mondiale, revăzute totuşi în scădere luna trecută.
Grupul de experţi intervievaţi de AFP se aşteaptă la 5%. De acum înainte, „ce a fost mai rău este în urma noastră”, vrea să creadă Larry Yang.
