Inflația în cele 20 de țări din zona euro a scăzut la 5,3% în luna iulie, în timp ce PIB-ul a crescut cu 0,3% în al doilea trimestru din 2023. Economia europeană dă semne pozitive de rezistență, potrivit datelor publicate luni de Eurostat, biroul de statistică al UE.
Inflația în zona euro a scăzut la 5,3% în iulie, față de 5,5% în luna precedentă. Acesta este cel mai scăzut nivel al inflației înregistrat din ianuarie 2022, înainte ca invazia rusă în Ucraina să dea naștere la o incertitudine economică prelungită.
Inflația din zona euro
Însă inflația de bază, care oferă o estimare mai precisă a presiunilor subiacente asupra prețurilor, a rămas neschimbată față de luna iunie, la 5,5%. Inflația de bază încearcă să ofere o viziune mai precisă a stării de sănătate a economiei și a puterii de cumpărare a populației. Inflația de bază oferă o imagine clară a stării economiei prin excluderea prețurilor la energie, alimente, alcool și tutun, care tind să fie mai volatile decât altele. Și chiar dacă prețurile cresc, așa cum s-a întâmplat în ultimele luni, oamenii continuă să cumpere aceste produse esențiale într-un ritm constant. Cu alte cuvinte, nimeni nu va înceta să mai meargă la supermarket din cauza inflației.
Inflația anuală pentru alimente, alcool și tutun a încetinit la 10,8%, față de 11,6% în iunie, în timp ce energia și bunurile industriale au înregistrat, de asemenea, o scădere a prețurilor. Serviciile, însă, au înregistrat o ușoară creștere a inflației la 5,6%, de la 5,4% în iunie. Unele țări continuă să înregistreze rate alarmante ale inflației. Dintre cele 20 de țări din zona euro, luna trecută inflația a fost cea mai ridicată în Slovacia (10,2%), urmată de Croația (8,1%) și Lituania (7,1%). Scăderea inflației globale este în concordanță cu previziunile economice anterioare, dar rămâne cu mult peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE). Săptămâna trecută, BCE a majorat ratele dobânzilor pentru a noua oară consecutiv, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii 23 de ani, în încercarea de a ține inflația sub control. Dar datele privind inflația de bază nu dau încredere că majorările de dobândă au impactul dorit.
Șefa BCE, Christine Lagarde, a declarat în repetate rânduri că ratele dobânzilor vor continua să crească până când presiunile subiacente asupra prețurilor de consum vor da semne de scădere. Între timp, Eurostat a mai arătat luni că economia zonei euro a crescut cu 0,3% în al doilea trimestru al PIB, mai mult decât se preconiza anterior. PIB-ul a crescut cu 0,6% față de aceeași perioadă a anului trecut. PIB-ul în blocul comunitar cu 27 de membri a rămas stabil. În cadrul zonei euro, Irlanda (+3,3%) a înregistrat cea mai mare creștere de la un trimestru la altul, urmată de Lituania (+2,8%). Însă unele economii au înregistrat o creștere negativă, printre care Suedia (-1,5%), Letonia (-0,6%), Austria (-0,4%) și Italia (-0,3%).
Obiectivele BCE de creștere
Germania, considerată puterea economică a Uniunii, pare să iasă încet din recesiune, cu o creștere de 0%. Acest lucru vine după luni de stagnare a PIB-ului în întreaga zonă euro, în condițiile în care costurile ridicate ale împrumuturilor au sufocat creșterea. Cifrele publicate astăzi vor spori speranțele că zona euro ar putea atinge prognoza BCE de creștere de 0,9% pentru zona euro în acest an, economiile majore precum Franța (+0,5%) și Spania (+0,4%) înregistrând, de asemenea, modele de creștere încurajatoare în comparație cu trimestrul precedent, conform Euronews .