În ultimele zile ale președinției germane ale Consiliului, spre sfârșitul unuia dintre cei mai complicați ani din istoria recentă, șefii de stat ai Uniunii Europene cădeau de acord cu unul dintre cele mai importante tratate din punct de vedere economic ale secolului XXI. Comprehensive Agreement on Investing (CAI) este privit ca șansa de egalitate și echitate a capitalului european de a concura pe piața din China. Poate acest tratat să rezolve problema deficitului economic dintre cele două superputeri?
Când vorbim despre economia high-tech ne referim la cele mai importante ramuri ale industriei care produc tehnologie de ultimă oră. Fie că este vorba despre domeniul aerospațial, fie că este vorba despre telecomunicații, industria petrochimică sau farmaceutică, peste tot există inovație tehnologică ce în ultimii ani s-a concretizat prin produse high-tech. Ei bine, la acest capitol Europa stă cel mai prost dintre marile superputeri, deoarece companiile de pe continent nu reușesc să mai țină pasul cu inovațiile aduse într-o mulțime de sectoare în China sau Statele Unite ale Americii. OK, Europa stă foarte bine la capitolul cercetare academică, la capitolul farmaceutic și să nu uităm că oamenii de știință europeni au avut un aport important la realizarea primei poze cu o gaură neagră. Dar la sfârșit, adevărul este că Europa nu reușește să livreze produse high-tech către populație, iar acest lucru generează un deficit comercial uriaș cu state precum China sau Vietnam.
China a devenit principalul partener comercial al UE
La începutul anului 2021 înțelegeam mai multe despre contextul în care acordul CAI a fost semnat. China a depășit pentru prima dată în istorie Statele Unite ale Americii ca raport comercial cu Uniunea Europeană. Produsele chineze au însumat bunuri de 709 miliarde de dolari, în timp ce cele americane de 671 miliarde. Este un efect al recuperării economiei chineze în contextul crizei globale generate de pandemie, dar și al importurilor masive de tehnologie realizate de bloc.
Importurile europene de tehnologie high-tech în ultimii 10 ani
Din 2010 până în prezent, produsele high-tech vândute de Uniunea Europeană au ajuns de la o valoare de 235 miliarde de euro la 311 miliarde în 2020, înregistrând chiar o scădere față de anul 2019 (când producția a valorat 334 de miliarde). Cele mai performante state la acest capitol sunt Germania (cu o cifră de afaceri a sectorului high-tech de 205 miliarde de euro în 2018, ultimele date Eurostat), Franța (177 miliarde) și Italia (cu 59 miliarde). Veniturile acestui sector în România au fost modeste, însumând aproximativ 4 miliarde de euro, surclasând totuși țări precum Bulgaria, Grecia, Croația, Malta, Portugalia, Slovenia și statele baltice. Chiar dacă nu sunt date suficiente, aceste aprecieri ne situează undeva la jumătatea clasamentului european după veniturile high-tech, însă diferențele dintre statele membre sunt covârșitoare. Aceste date sunt importante deoarece ilustrează contextul în care produsele high-tech realizate de statele membre încearcă să între în competiție cu China și SUA. În anul 2018, veniturile întregului sector din UE a generat aproximativ 715 miliarde de euro cu o valoare a producției de 558 miliarde.
În Statele Unite ale Americii, industria high-tech este evaluată la o producție de 2 trilioane de dolari anual, în jur de 10% din economia națională. Aici nu este vorba numai de cifra de afaceri. În Statele Unite ale Americii există de 14 ori mai multe companii în industria high-tech: 585.000 față de 40.000 în UE.
În tot acest context vine și vestea că atât importurile(+5,6%) cât și exporturile(+2,2%) cu China au crescut în anul 2020, în timp ce relația cu SUA s-a degradat (importurile au scăzut cu 13,2%, iar exporturile cu 8,2%).
UE este sugrumată de tehnologia chineză
În 2020, industria în care Uniunea Europeană a dus-o cel mai bine la nivel de producție high-tech a fost cea farmaceutică, cu o valoare de 97 miliarde euro. Este și industria care a înregistrat cele mai mari creșteri în ultimii 10 ani, o medie de 11,7% pe an. Am înregistrat creșteri și la producția de armament (5,7%), instrumente științifice (4,4%), mașinării electrice (3,7%) și industria aerospațială (1,2%). Pe de altă parte, producția a scăzut în domeniul chimic, calculatoare, telecomunicații. Industria farmaceutică este cea mai importantă pentru zona high-tech europeană, având o contribuție la sector cu 31% din productivitate, urmată de electronicele din domeniul telecomunicațiilor (21%).
Problema în relația China-UE pare să fie deranjantă și pentru oficialii europeni. Spre exemplu, în tabelul pe care l-am atașat, Eurostat ar trebui să ne arate cei mai importanți 6 parteneri economici în comerțul cu produse high-tech. În grafic sunt enumerate state precum Marea Britanie, SUA, Elveția, Vietnam și Taiwan, iar China, cel mai important dintre ei, este trecut la „Restul” (Others), în condițiile în care este responsabilă pentru mai bine de o treime din importuri – 36%! China exporta produse high-tech în UE de 81 miliarde euro în 2010 – 10 ani mai târziu au ajuns la 125 miliarde euro. Vietnamul, spre exemplu, a avut o creștere anuală medie de 33% a exporturilor în ultimii 10 ani către UE.
Liderul incontestabil al economiei high-tech
Acest deficit extraordinar este de fapt un fenomen internațional. În aceeași situație ca Uniunea Europeană se află și Statele Unite ale Americii, iar această informație oferă destul context pentru a înțelege motivele războiului economic început de Donald Trump și continuat, în prezent, de Joe Biden.
China este liderul incontestabil al exporturilor high-tech în domeniul telecomunicațiilor, fiind urmat de țări precum Vietnam, Malaezia sau Marea Britanie. Elveția este principalul exportator de produse farmaceutice, iar Statele Unite ale Americii de tehnologie aerospațială. Când vine vorba despre produse ce utilizează o sursă de electricitate, China domină importurile europene. Anul trecut, UE a exportat în SUA produse high-tech în valoare de aproape 90 miliarde dolari (26%), în China în valoare de 40 miliarde dolari(12%).
Având în vedere toate datele prezentate, UE încearcă prin intermediul acordului CAI să reglementeze din acest deficit uriaș. Până la urmă, este vorba despre 84 miliarde de euro numai în 2020 și numai la categoria high-tech. Pe de altă parte, UE a înregistrat surplusuri economice în relația cu Rusia(11 miliarde), Marea Britanie (11 miliarde) și Statele Unite ale Americii (24 miliarde).
Când vorbim despre industria electronicelor din telecomunicații, deficitul este de 50 de miliarde euro. La capitolul calculatoare este de 43 miliarde euro. Acum, cu toate cifrele pe masă, înțelegem de ce trebuie să fie cât mai reglementată relația comercială cu China. Acum, rămâne la decizia Parlamentului European dacă va ratifica sau nu documentul, chiar dacă șefii de stat și-au dat acordul asupra lui. În acest context are loc războiul economic cu China, sunt interzise companii de high-tech precum Huawei sau este restricționat accesul pe piața occidentală a altora. Pentru că asta a făcut China în ultimii 15 ani, occidentul a acceptat, iar astăzi se luptă cu un gigant ce nu mai poate fi doborât.
