Péter Bod, fostul Guvernator al Băncii Naționale a Ungariei, explică faptul că România a ajuns din urmă Budapesta din punct de vedere economic pe baza nivelului ridicat al corupției și a lipsei de concurență. Consumul românesc l-a depășit deja pe cel al Ungariei, iar PIB-ul pe cap de locuitor este aproape la egalitate cu al nostru.
Potrivit unui analist intervievat de ATV News, soluționarea problemei lipsei de forță de muncă internă ar fi esențială pentru statul maghiar. Guvernul de la Budapesta susține că economia Ungariei se apropie de media UE.
Consumul românesc l-a depășit deja pe cel din Ungaria
„Este deosebit de interesant pentru că, chiar dacă salariul este un pic mai mic decât în Ungaria, poți cumpăra mai mult în România decât la noi pentru aceiași bani”, a declarat Tamás Székely, președintele VDSZ, un sindicat al lucrătorilor din domeniul chimic și industrial.
În 2021, consumul real al gospodăriilor era de 70% din media UE în Ungaria, în timp ce în România era de 84%. În 2022, România aproape că a ajuns din urmă Ungaria în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor. Diferența este de doar 0,3%. Acesta este subiectul unei analize realizate de Péter Ákos Bod, fostul Guvernator al Băncii Naționale a Ungariei, care susține că există mai multe motive pentru recuperarea decalajului de către România. De exemplu, statul român taxează mai puțin.
„Iar acest lucru înseamnă și că există costuri constituționale mai mici, adică mai puține mite, iar economia este mai dinamică și mai competitivă. Cine poate livra cel mai ieftin câștigă licitația! Păi, uitați-vă cât costă un kilometru de autostradă în Ungaria sau Croația. Nu este aceeași cifră”, a declarat Ákos Bod Péter.
Acesta a mai dat un motiv pentru cei de la ATV: foarte mulți oameni emigrează din România, iar banii trimiși acasă trag în sus media țării.
„Cu toate acestea, ceea ce este similar este faptul că niciuna dintre aceste țări nu a fost o destinație importantă pentru migrație în trecutul recent. În această privință, războiul ruso-ucrainean ar putea aduce o schimbare, dar, din motive legate de limbă, de nivelul salariilor și din alte motive, nici România și nici Ungaria nu au devenit o destinație pentru refugiații ucraineni de vârstă activă în aceeași măsură ca Germania sau Polonia, în special. Rata de creștere economică a economiei poloneze a fost deja puternic influențată de faptul că aceasta a fost mult timp capabilă să absoarbă un număr mare de lucrători legali”, adaugă acesta.
Ungaria are probleme legate de forța de muncă
În ceea ce privește performanța mai slabă a economiei maghiare, Péter Virovácz, economist senior la ING Ungaria, a adăugat că rezolvarea problemei lipsei forței de muncă va fi esențială: „Trebuie să le depășim și mai este un lucru important. Dacă nu există forță de muncă, avem nevoie de tehnologie. Dezvoltare tehnologică, investiții, care pe termen lung vor ajuta economia să crească”, a declarat Virovácz.
Într-un răspuns pentru ATV News, Centrul de Informare al Guvernului a citat declarația lui Gergely Gulyás din 24 martie. În aceasta, ministrul Cancelariei a subliniat că Ungaria s-a apropiat de media Uniunii Europene cu peste zece procente în zece ani, potrivit Blikk.hu.
