,,Perspectiva se anticipează a fi susţinută de temperarea inflaţiei şi de redresarea cererii externe. Precum şi de caracterul politicii fiscale în condiţiile noii legi a pensiilor şi de utilizarea mai extinsă a fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU.
Evoluţia face probabilă o restrângere mult mai lentă a excedentului de cerere agregată pe orizontul de prognoză, implicând întârzierea considerabilă a închiderii lui în raport cu proiecţia precedent”, au punctat unii membri ai Consiliului Politică Monetară în şedinta din 13 februarie.
Economia României a înregistrat o creștere de 2% în 2023
Membrii Consiliului au ajuns la consens în privința posibilității unei ușoare încetiniri a creșterii economice în trimestrele IV 2023 și I 2024 în comparație cu trimestrul III 2023. Aceasta implică o restrângere moderată a excedentului de cerere agregată în acest interval. Dar și o creștere mai semnificativă a dinamicii anuale a PIB-ului. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, economia României a înregistrat o creștere de 2% în 2023.
După o scădere semnificativă în 2023, consumul gospodăriilor populației este posibil să redevină în 2024 factorul principal care o să influențeze creșterea PIB-ului. Acesta își va consolida ulterior contribuția majoritară, datorită creșterilor semnificative ale salariilor și transferurilor sociale, care se suprapun trendului descendent al ratei inflației. De asemenea, acest context se încadrează în nivelurile reale ale ratelor dobânzilor la creditele și depozitele populației.
Membrii Consiliului au observat că se preconizează o considerabilă încetinire a creșterii formării brute de capital fix (investițiile în economie) în intervalul 2024-2025, cu un ritm mai pronunțat decât anticipările anterioare. Se presupune că investițiile vor rămâne robuste și vor aduce o contribuție semnificativă la dinamica PIB.
Membrii Consiliului sunt îngrijorați de încetinirea deficitului de cont curent
În condițiile menținerii atragerii unui volum important, chiar dacă redus, de fonduri europene. Această prognoză ține cont de efectele și incertitudinile asociate programelor și execuțiilor bugetare. Dar și de evoluțiile economice din Europa și tensiunile geopolitice.
Conform BNR, se preconizează că evoluția exportului net va redeveni ușor contractantă în următorii doi ani. Pe fondul revigorării relativ mai rapide a absorbției interne. Membrii Consiliului au exprimat îngrijorare cu privire la probabila încetinire a corecției descendente a deficitului de cont curent ca pondere în PIB. Dar și menținerea acestuia mult peste standardele europene. Aceste aspecte au fost considerate preocupante. Mai ales în potențialele implicații asupra inflației și primei de risc suveran.
BNR estimează că rata anuală a inflației va coborî la 4,7% în decembrie 2024. La sfârșitul anului viitor se va situa la 3,5%, la limita superioară a intervalului țintei. O să depășească proiecția anterioară de 3,3% pentru septembrie 2025, conform mediafax.ro.
