Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit săptămâna aceasta estimările cu privire la creșterea economiei țării noastre în decursul acestui an. Este estimat că procentul a scăzut de la 3,1% cât arătau rapoartele în toamna anului trecut, la 2,4%.
Noul raport „World Economic Outlook” arată că economia României ar urma să accelereze anul viitor cu 1,3 procente, până la 3,7%.
FMI şi-a revizuit estimările referitoare la evoluția economiei mondiale în acest an
În ceea ce privește inflația, prognoza FMI arată că România ar urma să înregistreze o creștere medie anuală de 10,5% după un avans care atinsese pragul de 13,8% înregistrat în decursul anului trecut.
Astfel, ritmul de creștere a prețurilor va încetini semnificativ de abia de la începutul anului 2024, când se estimează că se va situa la o valoare de 5,8 procente.
În ceea ce privește deficitul bugetar al țării, FMI anunță că se așteaptă doar la o ușoară reducere de la 9,3% din PIB în anul 2022, până la 7,9% din PIB anul acesta, și de 7,7% în PIB estimativ pentru anul 2024.
FMI subliniază faptul că la nivel global economia mondială va reuși o aterizare lină prin încetinirea inflației și menținerea ritmului de creștere, iar semnele preliminare au început să apară de la debutul anului 2023.
Gradul de inflație la nivel global ar urma să se reducă
În aceste condiții, conform noului raport WEO publicat pe data de 11 aprilie, FMI a revizuit și estimările referitoare la evoluția economiei mondiale din acest an. Scenariul de bază al FMI este că după o creștere de 3,4% în 2022, avansul economiei mondiale va încetini la 2,8% în 2023, cu 0,1 puncte procentuale mai puțin decât prognoza realizată în ianuarie, urmând a creștere la 3% în 2024.
De asemenea, gradul de inflație la nivel global ar urma să se reducă de la 8,7% în decursul anului trecu, până la 7% anul acesta. Însă FMI avertizează că inflația la nivelul țintă ar urma să scadă într-un mod mult mai lent, și în plus revenirea inflației la nivelul țintă este foarte puțin probabil să se întâmple înainte de începea anului 2025, în majoritatea cazurilor.
Fondul Monetar Internațional subliniază și că riscurile la adresa acestor prognoze sunt orientate în ritm descrescător, în condițiile în care șansele unui scenariu de tip „aterizare dură” au crescut semnificativ. Stresul din sectorul financiar ar putea să crească și să se răspândească, care ar urma să afecteze economia reală prin deteriorarea condițiilor financiare și obligând băncile centrale să își reconsidere politica monetară. În plus, războiul din Ucraina ar putea să se intensifice și să conducă la creșteri de prețuri la alimente și energie.
Guvernatorii băncilor centrale, miniștri de Finanțe și participanți din peste 180 de țări participă, începând de luni, la Washington, la reuniunile de primăvară ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, potrivit ProTV.
