Săptămâna trecută, șefa Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a prezis că sancțiunile impuse Rusiei vor avea efecte „destul de devastatoare” asupra economiei sale, despre care a spus că se va contracta „cu cel puțin 7%”. Această declarație a venit pe neașteptate, având în vedere că FMI și-a recalibrat în ianuarie prognoza privind PIB-ul rusesc pentru 2023, spunând că fondul se așteaptă la o creștere de 0,3% în loc să scadă cu încă 2,3%.
Desigur, este o exagerare să numești creștere de 0,3%. Cu toate acestea, nu te aștepți ca o țară care se luptă sub presiunea unor sancțiuni fără precedent și care cheltuiește până la 10% din PIB pentru a-și alimenta efortul de război să se laude cu astfel de statistici. Prin comparație, se așteaptă ca PIB-ul Germaniei să crească cu doar 0,1% în aceeași perioadă.
Acest „optimism” în ceea ce privește stabilitatea economiei Rusiei a stârnit un întreg scandal. Publicul larg nu a apreciat încercarea FMI de a acționa în mod imparțial, mai ales dacă ținem cont de faptul că alte instituții internaționale și-au menținut aceleași previziuni: o scădere de 3-4% a PIB-ului Rusiei în 2023. De aceea, de data aceasta, Georgieva a trebuit să trimită un semnal mult mai clar comunității de experți.
Funcționează sau nu sancțiunile?
Reproșurile lansate la adresa FMI (și, cu atât mai mult, la adresa Rosstat) sunt în mare parte justificate. Dar ele expun, de asemenea, faptul că cei care se angajează în argumente privind eficiența sancțiunilor se complac adesea în iluzii.
Analiștii pot fi acum împărțiți aproximativ în două tabere. Primul grup consideră că, chiar dacă economia rusă nu este „sfâșiată”, ea trece totuși printr-o criză majoră. Prăbușirea a fost evitată doar datorită eforturilor depuse de tehnocrații din guvernul rus și a lenei mașinăriei de sancțiuni a Occidentului. Mai acordați puțin timp și lațul se va strânge.
Cealaltă tabără, scepticii, spun că „sancțiunile nu funcționează”. Un an mai târziu, economia rusă încă nu a făcut implozie și încă reușește cumva să plătească cheltuielile tot mai mari ale războiului. Se pare că regimul lui Vladimir Putin este mai puternic ca niciodată, în timp ce sancțiunile s-au dovedit a fi mai slabe decât intermediarii de pe piață și potențialii beneficiari ai restricțiilor, și anume India și China. Acest punct de vedere a câștigat teren în ultimele luni și a atras un răspuns.
Kremlinul va pierde miliarde de euro
Sancțiunile, bineînțeles, funcționează. Deficitul bugetar al Rusiei în primele două luni ale anului 2023 a atins 88% din deficitul total planificat pentru anul următor. Noua formulă de calcul al impozitelor pe petrol și gaze și o „scuturare” a marilor întreprinderi ar trebui să îmbunătățească puțin situația, dar chiar și estimările prudente spun că deficitul se va umfla la 5-6 trilioane de ruble (61,75-74 miliarde de euro), ceea ce reprezintă o întorsătură foarte nefericită a evenimentelor pentru un Kremlin care s-a obișnuit să aibă un purcoi de bani. Spre deosebire de anul 2022, care a adus câștiguri excepționale record din vânzarea de petrol și gaze, 2023 va fi un an de scădere a exporturilor.
Pierderile pe termen mediu ale PIB-ului și ale nivelului de trai al rușilor se vor acumula. Țara urmărește acum „substituirea regresivă a importurilor”, o politică care reduce producția la nivelul tehnologiilor utilizate în urmă cu 20-30 de ani, în timp ce consumatorilor li se oferă bunuri învechite la prețuri mai mari pentru a înlocui importurile pierdute. Guvernul rus a anunțat acest curs încă din 2014, dar el a adus deja pierderi de zeci de mii de ruble pentru o familie rusă medie.
FMI ar putea avea dreptate, dar asta nu înseamnă victoria Rusiei
Dar asta nu înseamnă că previziunile FMI nu se vor adeveri și că Georgieva difuzează mituri propagandistice despre invincibilitatea Rusiei în fața sancțiunilor.
În primul rând, creșterea de 0,3% a PIB-ului poate fi inaugurată prin cheltuieli publice și producție de armament, chiar dacă consumul este profund pe minus. În al doilea rând, chiar dacă economia se va contracta cu câteva puncte procentuale, acest lucru nu va conduce Occidentul mai aproape de ceea ce caută: înfrângerea militară a Rusiei. Este exact ceea ce spun cei care oferă o poziție mai precaută cu privire la natura distructivă a sancțiunilor.
Da, aceasta este o lovitură fără precedent dată în primul rând consumului. Dar rezervele Kremlinului pentru a continua războiul sunt încă semnificative. Economia rusă nici măcar nu a trecut la stadiul de mobilizare și în mare parte funcționează încă după vechile reguli de cvasi-piață.
Aceasta nu înseamnă că sancțiunile sunt inutile. Ele funcționează și efectul lor este foarte vizibil. Dar nu este vina FMI că economia rusă este încă pe linia de plutire. Este esențial să înțelegem că influența economică a Occidentului asupra Rusiei nu este atotputernică și că, chiar și după ce au fost puse în aplicare cele mai eficiente măsuri, așteptările trebuie să rămână realiste, scrie The Moscow Times.
