Ungaria a ieșit, cel mai probabil, în ultimul trimestru din cea mai lungă recesiune de la criza financiară mondială din 2008, chiar dacă războiul din Ucraina continuă să submineze creșterea economică în parte de Est a Uniunii Europene.
Economia Ungariei a crescut cu 0,2% în perioada aprilie-iunie, comparativ cu lunile anterioare acesteia, potrivit unui sondaj realizat de jurnaliștii Bloomberg în rândul economiștilor, înainte ca datele să fie publicate conform programării, în ziua de miercuri, 16 august, aceasta fiind prima expansiune de acest tip din al doilea trimestru al anului trecut. Aceasta s-a micșorat cu 1,4% în ritm anual.
Europa, în criză
Polonia, cea mai mare economie din regiune, a scăzut probabil cu 2,3% în al doilea trimestru față de precedentele trei luni, a treia micșorare neconsecutivă de anul trecut. Confruntându-se cu cea mai rapidă creștere a prețurilor din ultimul sfert de secol, aceasta s-a contractat cu 0,3% pe bază anuală, potrivit unui alt sondaj.
Impactul invaziei Rusiei a dus inflația la două cifre în cea mai gravă criză a costului vieții din Europa din ultimele decenii și a determinat băncile centrale să ia măsuri drastice prin creșterea ratelor dobânzilor. Acest lucru se traduce prin scăderea cheltuielilor din partea întreprinderilor și a consumatorilor, ceea ce face ca expansiunea economică să stagneze pentru majoritatea economiilor de la Marea Baltică la Marea Neagră.
Tomas Dvorak, economist senior la Oxford Economics, a declarat că impactul constrângător al inflației și al politicii monetare mai stricte ar fi trebuit să înceapă să se atenueze la sfârșitul trimestrului trecut, chiar dacă cererea slabă din zona euro restrânge cererea de exporturi.
„Pe măsură ce inflația se atenuează și băncile centrale se orientează din ce în ce mai mult spre normalizarea politicii, cererea internă ar trebui să înregistreze o oarecare redresare”, a declarat Dvorak. „Dar credem că aceasta va fi foarte treptată, fără a atinge o viteză semnificativă înainte de sfârșitul anului”.
Criza costului vieții în economia poloneză de 690 de miliarde de dolari este un punct de discuție important în perioada premergătoare alegerilor din 15 octombrie, unde partidul de guvernământ Lege și Justiție conduce în sondajele de opinie, dar se pare că va fi departe de a obține majoritatea.
Tendința se extinde și în alte zone. În Republica Cehă, unde inflația a scăzut în iunie la o singură cifră pentru prima dată în 16 luni, economia a crescut cu doar 0,1% față de trimestrul anterior.
România, mai bine decât restul
România a fost o excepție, cu progrese constante ale produsului intern brut de la pandemie încoace. Acesta va înregistra o expansiune de 0,2% pe trimestru și de 2,5% față de anul precedent, potrivit estimărilor dintr-un sondaj realizat de Bloomberg. Banca centrală de la București a declarat că se așteaptă la o „creștere moderată” atât în trimestrul al doilea, cât și în trimestrul al treilea, menținând avansul din acest an la niveluri „relativ scăzute”.
În altă parte din regiune, Slovacia a înregistrat o creștere anuală de 1,5%, depășind așteptările, în timp ce Serbia a înregistrat o creștere mai puternică decât se aștepta, de 1,7% față de anul precedent. Previziunile pentru Bulgaria, care își va publica datele miercuri dimineață, indică o creștere mai slabă, dar constantă, informează bloomberg.com
