Banca Centrală Europeană este aproape sigur că va majora joi costurile de împrumut la cel mai ridicat nivel din ultimii 22 de ani și va lăsa ușa deschisă pentru alte majorări, extinzând astfel lupta sa împotriva inflației ridicate chiar și în condițiile în care economia zonei euro stagnează.
Creșterea economică în cele 20 de țări care au moneda euro stagnează în cel mai bun caz, iar inflația se temperează de luni de zile, grație prețurilor mai mici la energie și celei mai mari creșteri a ratelor dobânzii din istoria de 25 de ani a BCE. În plus, Rezerva Federală a SUA a întrerupt miercuri târziu un șir de 10 creșteri succesive ale ratelor de dobândă, un semnal puternic pentru investitorii din întreaga lume că actualul ciclu de înăsprire a economiilor dezvoltate se apropie de sfârșit, chiar dacă mai sunt posibile și alte creșteri ale ratelor în SUA.
Însă inflația în zona euro este încă inacceptabil de ridicată pentru BCE, la 6,1% – de peste trei ori mai mult decât ținta de 2%, iar creșterea prețurilor de bază, care exclude de obicei alimentele și energia, abia începe să încetinească.
Inflația, problema majoră
Acest lucru este probabil să mențină BCE pe calea înăspririi, în special după ce nu a reușit să prezică actualul atac de inflație ridicată și a început să majoreze ratele mai târziu decât mulți dintre colegii de la nivel mondial anul trecut. „Pur și simplu nu-și pot permite să o dea în bară încă o dată”, a declarat Carsten Brzeski, șeful global al departamentului macro al băncii olandeze ING.
Se preconizează că BCE va majora rata de depozit, rata dobânzii pe care băncile o plătesc pentru a parca numerar în siguranță la banca centrală, pentru a opta oară consecutiv, cu 25 de puncte de bază, până la 3,5%, cel mai ridicat nivel din 2001.
Economiștii intervievați de Reuters se așteaptă la o altă mișcare de aceeași amploare în iulie, o mișcare pe care o serie de factori de decizie au semnalat-o deja, probabil pentru a pune presiune asupra colegilor înainte de ședința de joi.
În timp ce mișcările ulterioare lunii iulie sunt mai puțin sigure, se așteaptă ca președintele BCE, Christine Lagarde, să mențină în joc o nouă majorare în septembrie și să respingă pariurile investitorilor potrivit cărora banca centrală va reduce ratele la începutul anului viitor, scrie Reuters.
„Cea mai mare întrebare este legată de orientările viitoare”, a declarat economistul Greg Fuzesi de la JPMorgan. „Nu suntem convinși că declarația va semnala sau va sugera că majorarea din iulie ar putea fi ultima.” Se aștepta ca pauza Fed să tempereze pariurile privind creșterea ratei BCE, dar investitorii și-au majorat de fapt așteptările privind rata peste noapte și acum văd rata de depozit atingând un maxim de 3,85%, ceea ce sugerează că încă o mișcare a ratei după iulie este din ce în ce mai probabilă.
BCE își va actualiza previziunile economice, care vor plasa probabil inflația mai aproape, dar încă peste 2% anul viitor, înainte de a atinge ținta în 2025.
Deși, în mod normal, acest lucru ar augura o pauză în procesul de înăsprire a politicii, BCE și-a luat propriile proiecții cu un vârf de sare după ani în care acestea au ratat ținta.
În schimb, cei care stabilesc rata de dobândă în zona euro s-au concentrat pe datele economice reale, care au prezentat un tablou mixt.
Recesiune superficială
Două trimestre de contracție în Germania, o mare putere industrială, au dus zona euro într-o recesiune superficială iarna trecută, iar economia va înregistra probabil doar o creștere modestă în acest an.
Însă șomajul se află la un nivel minim record, iar creșterea salariilor este în creștere, chiar dacă este încă în urma inflației.
Creșterea globală a prețurilor a scăzut rapid după ce a atins valori de două cifre la sfârșitul anului trecut. Dar prețurile subiacente, în special cele din sectorul serviciilor, nu au înregistrat încă scăderea decisivă pe care factorii de decizie politică ai BCE au declarat că ar trebui să o vadă înainte de a ridica piciorul de pe frâna monetară.
Costurile mai ridicate ale împrumuturilor reduc cererea de credite din partea gospodăriilor și a companiilor, precum și disponibilitatea băncilor de a acorda împrumuturi, dar consumul rezistă bine în termeni nominali.
Acești factori opuși au fost susceptibili de a oferi muniție ambelor tabere din Consiliul guvernatorilor BCE – majoritatea hawkish care a făcut presiuni pentru mai multe creșteri ale ratelor și o minoritate de porumbei care a susținut o pauză.
Prin urmare, economiștii se așteaptă ca BCE să transmită un mesaj mai echilibrat cu privire la perspective decât la ultimele ședințe, când a subliniat necesitatea de a majora în continuare ratele pentru a răci cererea.
„BCE va sublinia probabil chiar mai puternic decât până acum că viitoarea sa traiectorie de politică este dependentă de date, pe fondul incertitudinii sporite”, au scris economiștii de la Berenberg într-o notă adresată clienților.