Când președintele Vladimir Putin a candidat pentru realegere în 2018, a promis o „schimbare decisivă” a nivelului de trai. Șase ani mai târziu, în timp ce rușii merg din nou la urne, el reciclează vechile promisiuni cu noi termene.
Într-un discurs important de luna trecută, Putin a promis cheltuieli de peste 11.500 de miliarde de ruble (125 de miliarde de dolari) în anumite domenii. Care variază subvenții pentru creditele ipotecare și scutiri de impozite pentru tinerii părinți. Având în vedere chiar și modernizări radicale ale infrastructurii publice.
El a subliniat faptul că economia Rusiei a urcat mult anul trecut, cu o creștere de 3,6% a PIB-ului. Avânt un ritm mai rapid decât oricare dintre țările din Grupul celor Șapte. Care au lovit Moscova cu valuri de sancțiuni din cauza invaziei sale în Ucraina. Dar alte date descriu o imagine mai sumbră. Economia Rusiei este axată pe război. Fabricile de armament lucrează în trei schimburi non-stop. Acestea se confruntă cu lipsa forței de muncă, cu declinul populației, cu o productivitate și investiții scăzute.
Economia de război a lui Putin
Progresul în ceea ce privește standardele de viață nu s-a materializat. Veniturile reale au crescut cu 7,6% de când Putin a făcut promisiunea din 2018. Dar sunt încă cu o fracțiune mai mici decât în 2013. „În ceea ce privește veniturile noastre, perioada 2014-2023 poate fi numită cu siguranță un deceniu pierdut”, a scris Evgheni Suvorov, economist la CentroCreditBank. Într-un sondaj din februarie comandat de banca centrală, 28% dintre oameni au declarat că nu au suficienți bani pentru alimente. De asemenea, aceștia nu pot cumpăra alimente și nu își permit haine și încălțăminte.
Inflația a accelerat cu mult peste ținta de 4% a băncii centrale în ultimii ani. Atingând 8,4% în 2021, 11,9% în 2022 și 7,4% în 2023, iar ratele dobânzilor sunt de 16%. Creșterea prețurilor la ouă l-a forțat pe Putin să prezinte scuze rare în decembrie. Serviciul de stat de statistică Rosstat, în comunicatele sale din acest an, a început să spună că prețurile „s-au schimbat” mai degrabă decât „au crescut”.
Constrângeri bugetare
Costul războiului pune la grea încercare bugetul de stat. Unde o treime din cheltuieli sunt acum destinate apărării. Astfel, a forțat guvernul să scoată aproape 6.500 de miliarde de ruble în ultimii doi ani din fondul său de economii pentru zile negre, Fondul Național de Bunăstare. În ultimele două săptămâni, Putin a semnalat că impozitele pentru companii și persoanele fizice mai bogate vor crește. Chiar dacă ministrul său de finanțe a declarat recent, în octombrie, că impozitele de bază nu se vor schimba în următorii trei ani.
Un deputat de rang înalt, Anatoli Aksakov, a declarat joi că impozitele pe venit ar putea crește la 17% și 20%. Majorările fiind destinate persoanelor care câștigă peste 5 milioane și, respectiv, 10 milioane de ruble. Față de o rată maximă actuală de 15%. Promisiunile prezentate de Putin în discursul său din 29 februarie privind starea națiunii vor costa. Pentru realizarea lor va trebui cheltuit până la aproximativ 2.000 de miliarde de ruble pe an.
Dar în mai multe domenii cheie, el a amânat datele pentru îndeplinirea obiectivelor anterioare. Sau a omis să menționeze promisiunile anterioare care nu au fost îndeplinite. „Toate lucrurile noi sunt lucruri vechi bine uitate”, a declarat Dmitry Polevoy, director de investiții la Astra Asset Management.
Sărăcia din Rusia
Numărul rușilor care trăiesc sub pragul de sărăcie de 14.339 de ruble (156,57 dolari) pe lună în 2023 a scăzut la 9,3% de la 12,9% la sfârșitul anului 2017. O reducere care a fost departe de promisiunea lui Putin din 2018 de a tăia la jumătate rata sărăciei. Luna trecută, el a stabilit un nou obiectiv de 7% până în 2030. Economiștii spun că factorii cheie ai scăderii sărăciei anul trecut au fost salariile mai mari. Care este o reflectare a deficitului de forță de muncă.
De asemenea, un alt factor este creșterea beneficiilor pentru familiile cu copii, salariile mai mari pentru a atrage soldați contractuali. Dar și plățile compensatorii oferite familiilor celor uciși și răniți în Ucraina. Aceștia au declarat că salariile au crescut cel mai rapid în zonele din țară cu concentrații mari de muncă în industria de apărare. Putin a declarat că lipsa de muncitori este unul dintre principalele riscuri cu care se confruntă economia. Dar nu a stabilit obiective specifice. Sute de mii de oameni au fugit din țară sau au fost chemați să lupte în Ucraina de la începutul războiului.
Creșterea speranței la viață
După ce a stabilit în 2018 un obiectiv de creștere a speranței de viață la 78 de ani până în 2024, Putin a resetat termenul doi ani mai târziu la 2030. Luna trecută, el a repetat acest obiectiv. Rosstat spune că speranța medie de viață era de 73,1 ani la sfârșitul anului 2023. Dar, se așteaptă să ajungă la 78 de ani abia în 2037. Un alt obiectiv neîndeplinit este productivitatea muncii. Despre care Putin a spus în 2018 că trebuie să crească cu cel puțin 5% în fiecare an. Acest obiectiv fiind destinat sectoarelor principale ale industriei, construcțiilor, transporturilor, agriculturii și comerțului.
Măsura Rosstat a productivității muncii a scăzut cu 3,6% în 2022, primul an de război. Iar datele pentru 2023 vor fi publicate abia la sfârșitul acestui an. Putin a declarat că inteligența artificială va fi un motor cheie al productivității. Dar nu a oferit nicio nouă țintă numerică. Din 2012, Rusia s-a străduit să crească investițiile de capital la 25% din PIB. Iar Putin a repetat acest obiectiv în 2018. Dar investițiile de capital au scăzut la 19,7% din PIB în 2022, de la 21,4% în 2017.
Putin nu a menționat ținta de 25% de această dată. În discursul său, el a ordonat, de asemenea, o creștere cu cel puțin două treimi a volumului exporturilor rusești non-energetice. Cum ar fi alimente, metale, îngrășăminte, mașini și echipamente. În 2018, el a declarat că aceste exporturi ar trebui să se dubleze până la 250 de miliarde de dolari până în 2024. Dacă ultimul său obiectiv va fi atins, acestea vor ajunge la 243,5 miliarde de dolari până în 2030.
Promisiunile lui Putin
Putin a spus că economia Rusiei, care este acum pe locul cinci în lume după paritatea puterii de cumpărare, va trece în curând în primele patru. Dar Polevoy a spus că, clasificată după PIB pe cap de locuitor, o măsură mai relevantă a nivelului de trai, Rusia nu se află cu mult peste mediana tuturor țărilor.
„Este posibil ca în următorii ani să existe o tensiune tot mai mare între cele două obiective duble ale președintelui Putin, respectiv succesul militar în Ucraina și obținerea stabilității macroeconomice acasă. Economia poate suporta un război lung, dar nu neapărat unul mai intens”, a declarat Capital Economics într-un raport. În condițiile în care poziția fiscală relaxată a Rusiei pentru a susține războiul a provocat o supraîncălzire a economiei, conform Reuters .
