Ideea unui salariu minim european pare a fi cea mai bună practică pentru un trai decent. Însă, un specialist atrage atenția ca un astfel de salariu ar putea duce la șomaj și faliment.
Salariul minim european al românilor nu va fi același cu cel al francezilor, germanilor sau bulgarilor.
Zilele trecute, Guvernul a adoptat o lege pentru salariul minim european. Adică, salariul minim european impune ca salariul minim pe economie să fie cel puțin 50% din salariul mediu. Pe termen lung însă, o astfel de decizie politică, ar putea duce la consecințe negative asupra economiei, potrivit economistului Radu Nechita, profesor și cercetător al Centrului de Studii Regionale a Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca.
Risc de șomaj și faliment
„Înainte de toate, trebuie să înțelegem că este vorba despre o procedură europeană de determinare a salariului minim nu de un salariu minim unic la nivel european. Și aici apare imediat întrebarea: dar de ce să nu avem un singur salariu minim la nivelul UE? Care să fie? Cel de 477 euro/lună, din Bulgaria sau cel de 2.571 euro/lună din Luxemburg?
Chiar așa, dacă salariul minim este o decizie politică, de ce nu stabilesc politicienii salariul minim peste tot la 2571 euro/lună? Pentru că până și cel mai ignorant politician, împreună cu cel mai ignorant alegător median intuiesc că o astfel de măsură ar împinge în șomaj o mulțime de angajați (care nu au o productivitate lunară superioară acestei valori) și în faliment firmele care ar fi menține angajați plătiți peste nivelul productivității lor.
Același efect se produce oricând un salariu minim peste nivelul productivității este impus prin decizie politică. Diferă doar amploarea efectelor, în funcție de cât de mare este diferența dintre nivelul minim legal și productivitate. Iar acest lucru este adevărat indiferent dacă măsura este luată de autoritățile naționale sau de cele europene” a declarat Radu Nechita.
Cei care se bucură acum de această măsură ignoră consecințele negative
„Micile afaceri se vor descurca mai greu decât marile afaceri. Acestea din urmă pot face investiții prin care să substituie muncitorii mai puțini productivi prin mașini, roboți, procese automatizate și chiar prin munca clienților lor.
De exemplu, unele lanțuri de alimentație rapidă au instalat deja ecrane la care clientul își tastează comanda singur (și „pe gratis”), supermarketurile au introdus case unde ne scanăm singuri produsele, companii de telefonie mobilă sau bănci te poartă prin tot meniul lor de asistență telefonică înainte să poți interacționa cu un operator uman etc.
Cel mai probabil, firmele mici vor încerca alte strategii. Vor încărcarea normelor de lucru, substituirea normelor întregi prin norme reduse, astfel încât să fie acoperite doar vârfurile de cerere. Vor trece la angajări parțial sau total la negru sau chiar vor concedia angajați.
În funcție de nivelul concurenței pe piața pe care operează, vor putea încerca să transfere asupra consumatorilor o parte din costurile suplimentare cu mâna de lucru (prețuri mai mari, porții mai mici, calitate mai slabă etc.).
Pe viitor, firmele vor căuta angajați cât mai productivi. Și vor ezita să asume riscul angajării unor persoane fără calificare și/sau fără experiență. Aviz celor care acum aplaudă această măsură. Unii dintre ei vor constata că salariul minim este de fapt zero atunci când nu ai productivitatea mai mare decât salariul minim legal” a continuat el.
Salariul minim legal, instrument politic folosit în campaniile electorale
„Potrivit Directivei 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, prevederile acesteia trebuie transpuse în legislația națională până la 15 noiembrie 2024. Printre altele, este vorba de stabilirea nivelului salariului minim în funcție de salariul mediu. Recomandarea fiind ca el să fie minim 50% din acesta din urmă.
Salariul minim legal a fost mereu un instrument de campanie electorală foarte apreciat de politicienii care doreau să pară generoși (pe banii firmelor) fără să fie nevoiți să mărească impozitele: nivelul productivității nu era printre preocupările lor și nu exista o limită clară a arbitrariului de care puteau da dovadă” potrivit cercetătorului.
Nivelul salariilor din România depinde de productivitatea din țară
„Din acest punct de vedere, faptul că salariul minim nu mai este la cheremul politicienilor pare un lucru bun. Pentru că el ar depinde acum de salariul mediu.
O analiză atentă ne permite să intuim cel puțin două probleme viitoare.
Prima problemă potențială este una politică: arbitrariul se va muta de la nivelul salariului minim la procentul din salariul mediu. Deja se vorbește despre un nivel de 52% din salariul mediu, nu doar de 50%.
A doua problemă este una de matematică. Mărind salariul minim pentru a-l apropia de salariul mediu, acesta din urmă crește și el.
Nivelul de salariilor din România depinde de productivitatea de la noi din țară. Pentru ca aceasta să crească, este nevoie de mai mult capital. Atât fizic, adică mașini, utilaje, calculatoare, cât și uman, adică o calificare mai înaltă. Altfel spus, este nevoie de mai mulți întreprinzători, români și străini, de un aflux de capital care să fie atras de un mediu de afaceri prietenos și predictibil. Acesta nu se numără printre obiectivele unui stat extractiv ca al nostru. Care tratează România ca pe o colonie și sectorul privat ca pe un sac fără fund bun doar să finanțeze sinecuri.”
Investitorii străini își vor reduce activitatea în România
„Este impropriu să vorbim despre competitivitate unei țări altfel decât în sensul de atractivitatea mediului său de afaceri. Nu țările sunt în concurență, ci firmele. Nu există o singură piață a muncii. Angajatul necalificat nu concurează pe aceeași piață cu lucrătorul calificat, plătit cu de 5 sau 10 ori salariul minim pe economie. Altfel spus, lucrătorul cu salariul aproape de nivelul minim dintr-un sector industrial sau agricol precum și firma care-l angajează vor fi mai afectați decât cel de pe anumite zone din IT sau din domeniul medical.
Pe scurt, ca urmare a acestui nou mod de stabili salariul minim, atractivitatea României pentru investitorii străini este mai redusă în anumite domenii fără ca atractivitatea în alte domenii să fi sporit.
Efectul asupra migrației este mai greu de intuit. Ce vor face lucrătorii care vor fi concediați de o firmă care se mută în Bulgaria, Turcia sau Republica Moldova? Vor pleca în Spania? Sau, comparând salariul minim de la noi cu cel din Spania, vor lua decizia de rămâne în țară pe ajutor de șomaj sau diverse alocații sociale? Nu dispun de suficiente date pentru a putea răspunde la această întrebare” a încheiat Radu Nechita, potrivit Adevărul.ro
