Aceste schimbări climatice care au loc în momentul de față afectează o bună parte a sectoarelor de activitate. De asemenea, din cauza încălzirii globale cresc atât costurile, cât și pericolele la locul de muncă pentru foarte mulți angajați din întreaga lume.
În timp ce Texasul întreagistra în această vară cu temperaturi record, șoferul local al UPS, Chris Begley, a început să se simtă rău înainte de a se prăbuși la sediul unui client. Decesul lui Begley, în vârstă de 57 de ani, a fost anunțat la sfârșitul lunii august. În același timp sindicatul său ratificase un acord cu UPS privind îmbunătățirea protecției împotriva căldurii.
„Chris Begley ar trebui să fie încă în viață pentru a le experimenta”, a declarat sindicatul Teamsters într-un comunicat. Acesta se referea la prevederi pentru schimbările climatice. Acestea includeau promisiunea de a include aer condiționat în noile furgonete de livrare începând de anul viitor. De asemenea, vizau și modernizarea vehiculelor existente.
Schimbări climatice, efecte majore
Încălzirea globală duce la perioade mai dese de căldură extremă în întreaga lume. Lucrătorii sunt printre cei mai expuși la riscuri grave pentru sănătate. Mijloacele lor de trai depind adesea de faptul că își continuă activitatea indiferent de situație.
În același timp, studiile arată că productivitatea începe să fie afectată la temperaturi de peste 24-26 de grade Celsius. Pentru anumite sarcini, se reduce la jumătate de la 33-34 de grade Celsius. Nivelurile au fost depășite în mod repetat în acest an. Luna iulie din 2023 a fost cea mai călduroasă înregistrată vreodată.
„Spre deosebire de unele riscuri de sănătate și siguranță la locul de muncă, se observă un impact direct asupra sănătății lucrătorilor și un impact direct asupra productivității. Așadar, are sens ca angajatorul să mențină un șantier în funcțiune în acea zi dacă sunt peste 35C și productivitatea este mai mică de 50% din ceea ce se așteaptă?”, a declarat Halshka Graczyk. Acesta este specialist în schimbările climatice la Organizația Internațională a Muncii (OIM). El a vorbit despre un raport cost-beneficiu ciudat cu acre se vor confrunta mai mult job-uri.
Drepturile muncitorilor
Ipoteza optimistă este cea în care lumea își atinge obiectivul Acordului de la Paris de a limita încălzirea la 1,5C. Pierderile de productivitate se vor ridica la 2,2% din orele de muncă la nivel mondial. Din punct de vedere financiar, pierderile vor fi de 2,4 trilioane de dolari în producție până în 2030, estimează OIM.
Găsirea punctului în care costurile angajatorilor pot fi reduse la minimum fără a compromite bunăstarea lucrătorilor este cu atât mai dificilă. Trebuie avut în vedere date clar, reglementări inegale și modul diferit în care lucrează oamenii.
Nu este surprinzător faptul că lucrătorii cu gulere albe din birourile cu aer condiționat vor fi mai puțin afectați. Marele impact va rămâne asupra lucrătorilor în aer liber din sectoare de la construcții la agricultură și, în special, asupra celor din sudul lumii.
Printre cei mai expuși vor fi cei 170 de milioane de lucrători migranți din lume. Un cercetător la Universitatea Chiang Mai din Thailanda, a declarat că studiile sale asupra lucrătorilor migranți din Myanmar au subliniat vulnerabilitatea acestora.
„Acești muncitori au tendința de a da dovadă de stoicism și de rezistență suplimentare. Trebuie să le arate șefilor lor thailandezi că pot munci și sunt angajați. Acest lucru îi expune la mai multe pericole în perioada caniculară. Adesea, nu au niciun fel de documente sau acces la servicii medicale”, a spus el.
Schimbările climatice vor impune convenții
O convenție a OIM, convenită la nivel internațional, le acordă lucrătorilor dreptul de a părăsi locul de muncă fără teama de represalii. Aceștia trebuie să aibă o „justificare rezonabilă” pentru a crede că se află în pericol. Apărătorii muncii spun că puțini lucrători cunosc convenția sau îndrăznesc să o folosească.
Multe țări europene și alte țări de obicei temperate nu au încă legi care să stabilească temperaturi maxime de lucru. În China există un plafon de 40 de grade Celsius de mai bine de un deceniu. Totuși, monitorizarea și punerea în aplicare este inegală.
Acest lucru se datorează faptului că autoritățile de reglementare a locurilor de muncă nu dispun de resurse. Autoritatea pentru sănătate și securitate în muncă din SUA (OCHA) ar avea nevoie de 165 de ani pentru a verifica fiecare loc de muncă din sfera sa de competență. Aceasta este o estimare a grupului de apărare a muncii National Employment Law Project (NELP).
„Trebuie să existe atât morcovi, cât și bastoane. Fără aplicarea legii nu există suficiente bastoane”, a declarat un analist principal de politici la NELP.
Rol pentru automatizare
Plafoanele privind temperatura de lucru pot preveni unele victime. Acestea nu țin cont de faptul că lucrătorii resimt stresul în mod diferit, în funcție de rolul lor în muncă și de profilul de sănătate.
„Numărul de pe termostat nu este la fel de important ca evaluarea riscurilor și discuțiile cu forța de muncă”, a declarat Owen Tudor, secretar general adjunct al Confederației Internaționale a Sindicatelor.
Alte soluții au repercusiuni societale mai ample. Schimbarea programului de lucru pentru orele mai răcoroase, dimineața devreme sau seara târziu, îi obligă pe lucrători să își reorganizeze serviciile de îngrijire a copiilor sau să se confrunte cu opțiuni limitate de transport public.
Măsuri luate pentru a face față acestor schimbări climatice
Automatizarea va avea un rol de jucat. Anul acesta, viticultorul francez Jerome Volle a recoltat înainte de răsăritul soarelui. A automatizat o mare parte a procesului pentru a evita temperaturile de 42 de grade Celsius din timpul zilei. El a spus, de asemenea că „pun la grea încercare atât planta, cât și muncitorul”.
Expunerea la căldură devine deja o sursă de nemulțumire pentru lucrători. Fie că este vorba de grevele personalului de la situl turistic Acropolis din Grecia din iulie, fie că un angajator chinez a fost dat în judecată cu succes anul trecut pentru moartea unui agent de curățenie în urma unui atac de căldură.
Pe măsură ce temperaturile cresc și mai mult, practicile de remunerare și de performanță favorizate în prezent în unele sectoare . De exemplu, munca la bucată și obiectivele de producție care descurajează lucrătorii să ia pauze de odihnă. Și dacă un eveniment meteorologic extrem, cum ar fi o tornadă, distruge o fabrică, ar trebui ca lucrătorii să fie plătiți în continuare?
„Aceste schimbări climatice reprezintă o astfel de schimbare de paradigmă încât cu toții trebuie să regândim aceste ipoteze economice tradiționale. Nu va fi suficient să facem doar standarde de protecție la locul de muncă”, a declarat Christman de la NELP, conform reuters.com.
