Președintele Statelor Unite ale Americii (SUA) Joe Biden nu a început încă să organizeze mitinguri pentru a promova candidatura sa la realegere în cadrul prezidențialelor din anul 2024. Asta pentru că, chiar încă sunt câteva nume importante în joc ce îi fac concurență în rândul Partidului Democrat.
Președinții în funcție se bucură de o poziție privilegiată în campaniile prezidențiale. Aceștia pot atrage atenția presei oricând își doresc și pot folosi această atenție a maselor pentru a susține argumente și să aducă în discuție problematici care să fie în beneficiul candidaturii lor. Utilizarea acestei abordări de către Joe Biden este destul de evidentă, potrivit The Washington Post. În ultimele săptămâni, de exemplu, administrația prezidențială a adoptat termenul cândva peiorativ „Bidenomics” ca modalitate de a vorbi despre rezistența neașteptată a economiei în urma constrângerilor impuse de pandemie.
Efectul „Bidenomics”
Textul de mai jos reprezintă o opinie a lui Dennis Aftergut, fost procuror federal și avocat specializat în litigii civile, în prezent consilier juridic al Lawyers Defending American Democracy.
Președintele Biden a propus, iar Congresul a adoptat, două proiecte de lege care transformă economia americană, iar liderul de la Casa Albă a făcut-o chiar cu voturile republicanilor. Într-adevăr, șase indicatori economici fac din bipartidismul președintelui un argument în favoarea sa. În primul rând, salariile reale din iunie 2022 până în iunie 2023 au crescut cu 2,2 la sută. Aceasta este o veste bună pentru Main Street, căci o „creștere reală a salariilor” reprezintă un câștig doar după ce se ia în calcul inflația.
În al doilea rând, inflația a scăzut acum la 3 la sută. În luna iunie, Europa se afla la o rată anuală de creștere a prețurilor de 6 la sută. În al treilea rând, vine partea cea mai uimitoare. Salariile reale sunt în creștere, iar inflația este în scădere atunci când numărul locurilor de muncă este în creștere. Acest lucru este rar și nu există un semn mai bun al unei economii progresive. La nivel național, șomajul a scăzut la 3,6% din mai până în iunie, apropiindu-se de minimul ultimilor 50 de ani. Ocuparea forței de muncă în rândul femeilor este la un nivel record.
SUA, pe drumul cel bun?
Apoi, reprezentanții Rezervei Federale (FED) nu prevăd nicio recesiune pe termen scurt, iar economia națiunii americane crește cu o medie 2,4% lunar, mai mult decât dublu față de rata de creștere a economiei europene de 1,1%. Echipa de la Morgan Stanley, una dintre cele mai mari și importante bănci de investiții din lume cu sediul la New York City, atribuie acest succes efectului „Bidenomics”.
Este clar că în spatele acestui succes se află adoptarea bipartizană a legislației în urmă cu un an. Uitați-vă atent, de exemplu, la „ritmul extrem de rapid” de construire a fabricilor de producție, potrivit Business Insider: „Creșterea bruscă a construcției de fabrici corespunde cu adoptarea Legii privind știința în iulie 2022, care a oferit o finanțare de 280 de miliarde de dolari pentru a stimula producția de semiconductori, precum și a Legii privind reducerea inflației în august 2022”.
Ce s-ar putea schimba în 2024
Nu ar trebui să ratăm rolul semnificativ al unei componente structurale nepartizane a sistemului financiar american în a ajuta spre încetinirea creșterii prețurilor, evitând în același timp o recesiune economică. Nu ar trebui să ignorăm apoi nici amenințarea iminentă la adresa independențe membrilor FED. Într-un reportaj despre „Planul 2025” al campaniei Trump de a aduce toate agențiile guvernamentale independente sub controlul Casei Albe, New York Times a prezis că, dacă „Trump și aliații săi vor avea o nouă șansă la putere, independența Rezervei Federale, o instituție pe care Trump a criticat-o public în calitate de președinte, ar putea fi pusă în discuție”.
Semnalând o intenție de a face ca FED să fie aservită Casei Albe a lui Trump, aliatul fostului președinte, Russell T. Vought, care a condus Biroul de Management și Buget al acestuia, a declarat pentru Times: „Este foarte greu de pus în acord independența FED cu Constituția”. Prin izolarea politicii monetare, independența FED protejează economia și bunăstarea financiară a fiecărui american. Faptul că, în 2008, SUA fost aproape de o a doua Mare Criză economică, după cea din 1930, cetățenii și-au reamintit cât de multe îi poate afecta o gestionare defectuoasă a economiei, care poate duce la pierderea de locuri de muncă, la o metastază a evacuărilor de locuințe și la sărăcie, scrie Dennis Aftergut pentru cei de la The Hill.
