Dacă vedeți insecte în meniul unui restaurant din apropierea dumneavoastră, înseamnă că activistul de mediu Antoine Hubert a avut ceva de-a face cu acest lucru. Inginer de formație, Huber a lansat platforma „Ÿnsect” în 2011, cu scopul de a dezvolta alternative pe bază de insecte pentru a înlocui carnea, în încercarea de a combate schimbările climatice și de a rezolva problema securității alimentare globale.
Francezul este cunoscut pentru apelurile sale vocale de a regândi industria agroalimentară și de a pune sustenabilitatea pe primul loc. El intenționează să dea un exemplu: Scopul său, spune el, este de a demonstra că lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității este compatibilă cu profitabilitatea economică.
Burgerul din insecte
Un burger pe bază de insecte emite de 200 de ori mai puține emisii de gaze cu efect de seră decât echivalentul său pe bază de carne de vită, potrivit lui Hubert. Ÿnsect produce, de asemenea, hrană pe bază de insecte pentru animale, o alternativă la soia și la făina de oase de origine animală care, potrivit lui Hubert, poate contribui la creșterea suveranității alimentare a UE și la reducerea defrișărilor și a pescuitului excesiv.
În calitate de președinte al Platformei Internaționale a Insectelor pentru Alimente și Furaje, o asociație a industriei, Hubert a fost deosebit de activ în a face presiuni pentru autorizarea în UE a alimentelor pe bază de insecte pentru consumul uman.
Ÿnsect plănuiește să își intensifice producția până la sfârșitul anului cu o nouă fermă verticală de 35 de metri înălțime în orașul Poulainville din nordul Franței. Ferma de insecte se așteaptă să fie cea mai mare din Europa, cu o capacitate de producție anuală de până la 200.000 de tone.
Este suficient să spunem că argumentul pro cină cu gândaci nu conduce tocmai cu „gust”. De fapt, o cercetare academică din 2019 a investigat măsura în care „factorul yuck” îi determină pe oameni să nu dorească să consume alimente făcute din insecte sau să bea băuturi și să ia medicamente cu ingrediente recuperate din ape uzate (sau să mănânce fructe și legume cu forme deformate). Introducerea începe cu întrebarea că „ne confruntăm cu o criză a sustenabilității resurselor”, o „situație dificilă” exacerbată de faptul că „consumatorii occidentali vor ca proteinele lor să provină de la creaturi cu patru picioare, nu cu șase [și] ca alimentele și medicamentele lor să fie naturale, nu fabricate”, arată The Carolina Journal.