Visa alături de Consiliul Național al IMM-urilor din România (CNIPMMR) au derulat un sondaj pentru a înțelege cum stă țara noastră la capitolul digitalizarea IMM-urilor, în condițiile în care ne situăm pe ultimele locuri în indicele economiei și societății digitale (DESI).
Elena Ungureanu, Country Manager Visa România, a transmis că 2 din 3 IMM-uri acceptă plata cu cardul deoarece au înțeles care sunt beneficiile pe care acest sistem le oferă la capitolul eficiență și mai ales siguranță. „70% din respondenții studiului nostru consideră că digitalizare este importantă sau foarte importantă pentru a supraviețui și dezvolta afacerea. […] Pentru că activăm în zona plăților ne-am interesat să vedem cum arată respondenții noștri. 2 din 3 spun că acceptă plata cu cardul și fac asta pentru că știu care sunt beneficiile, că este rapid, sigur și au acces la bancă. Uitându-ne la cei care nu acceptă carduri, jumătate din ei au declarat că intenționează să implementeze o asemenea măsură în perioada următoare, iar cei care nu vor să meargă în acea direcție ne arată că trebuie să facilităm accesul la soluții ușoare și simple pentru business-urile mici”.
Ce tranzacții fac IMM-urile cu cardurile
Studiu, realizat în parteneriat cu Consiliul Național al IMM-urilor, a descoperit că 56% din IMM-uri utilizează plata cu cardul de cel puțin trei – patru ori pe lună, iar cel puțin 75% dintre respondenți au cel puțin un card atașat contului companiei.
„IMM-urile din România, 9 din 10, folosesc cardurile ca mijloc de plată. În unele zone se mai folosește cash-ul, ca urmare a lipsei educației și a dispozitivelor POS. (…) Noul program Start-up Nation, respectiv compenenta lui de diaspora, am propus să existe și un pachet digital în propunerea financiară: 20.000 de euro pentru un site, semnătură digitală, etc. În ceea ce privește angajații există o deschidere, mă așteptam că poate ei sunt cei mai distanți cu privire la mijloacele digitale, dar doar 1 din 10 angajați privesc procesul de digitalizare ca fiind ceva de neînțeles”, spunea, la evenimentul lansării studiului, Florin Jianu, președintele CNIPMMR.
Cele mai comune tranzacții realiate de IMM-uri cu cardurile, conform respondenților la sondaj, sunt: plata la alți furnizori (58,8%), călătorii de afaceri (35%), plata utilităților (35%), restaurante (29,4%), taxe (11,8%), IT&C (5,9%), în timp ce 6% din respondenți au spus că nu folosesc cardul deoarece nu dețin unul. „Din analiza noastră reiese că respondenții folosesc plata cu cardurile companiei în majoritatea domeniilor: pentru achiziția de combustibil – 69,2%, pentru călătoriile de afaceri – 46,2%, la restaurante – 23,1%, alte plăți la furnizori – 56,4%, taxe – 37,6%, IT/comunicații – 29,1%, precum și pentru serviciile de publicitate – 17,90%; o proporție semnificativ mai mică dintre respondenți folosesc retragerile de numerar de la ATM-uri – 1,8%”, se mai menționează în studiu.
Ce lipsește din activitatea statului?
Una dintre întrebările sondajului face referire și la problemele pe care IMM-urile le au în raport cu instituțiile statului român. După cum bine știm, mediul privat s-a digitalizat forțat în pandemie, însă instituțiile statului au rămas în urmă, chiar dacă și în sectorul public s-au înregistrat progrese semnificative.
52% din IMM-uri spun că statului îi lipsește digitalizarea și actualizarea platformelor digitale ale instituțiilor statului. A doua preocupare principală a IMM-urilor ține de acordarea de deduceri fiscale pentru cheltuielile cu digitalizarea, 32% au solicitat finanțare de cursuri digitale pentru angajați, acordarea de vouchere pentru achiziția de echipamente IT, extinderea spațiului național de internet cu ajutorul infrastructurii 5G, etc.
Tehnologia tap to phone
Chiar dacă România se află pe ultimele locuri la nivelul Uniunii Europene atunci când vorbim de digitalizare, Elena Ungureanu a scos în evidență două domenii importante în care suntem fruntași: plățile realizate cu cardul pentru transportul public (avem 18 orașe mari în România care acceptă plata cu cardul pentru transportul public în comun și ne situăm printre cele mai bine clasate țări la nivel european la acest capitol) și serviciul Tap to Phone, introdus de Visa în 15 țări, România fiind una dintre ele (prin intermediul serviciului Tap to Phone orice telefon smart cu sistem de operare Android poate să fie transformat în terminal de acceptare al plăților prin tehnologia NFC).
Acest sistem, tap to phone, ar fi cea mai ușoară modalitate de digitalizare a mediului privat din zona rurală, având în vedere că nu necesită costuri de întreținere sau achiziție ca la terminalele POS: „Prin introducerea noilor modalități de plată se elimină o mare parte din cost și rămâne cel pe tranzacție. Trebuie să ne focusăm pe ce îți aduce în plus plata cu cardul”, explica Elena Ungureanu.
Caravana ministrului digitalizării
Sebastian Burduja, ministrul Digitalizării, a fost prezent la eveniment și a vorbit despre cel mai recent proiect al său, caravanta digitalizării, prin care merge alături de consilierii săi în teren, la firul ierbii, pentru a observa blocajele din mediul rural.
„În general, când discutăm despre digitalizare și tehnologii noi, sunt decidenți de o anumită generație care poate se tem de aceste cuvinte. […] Noi am pornit chiar vinerea trecută o caravană a digitalizării, ne-am dat seama că nu putem transforma digital România dintr-un birou. Impactul este în comunitățile mici, am mers la Oinacu, în județul Giurgiu, unde am găsit o administrație foarte bine gospodărită care era în procesul de a intra pe ghișeul.ro”, povestea ministrul Burduja. „Cred că lucrurile pornesc de la a promova cu toții același mesaj: ori ne digitalizăm ori murim în piața liberă. În orice piață liberă nu ai cum să reziști ca business dacă nu ai instrumente moderne, angajați formați. […] Nu există neapărat o barieră tehnică, ci una de mentalitate, de tipul: dacă eu mă descurc pe modelul pe care îl am acum, de ce să mă digitalizez? Într-o piață liberă, lucrurile nu au cum să reziste în acest mod. La un moment dat, prin competiție, businessurile care se digitalizează merg înainte, iar restul pierd și mor”, spunea ministrul.
Statul va interzice dosarul cu șină
George Tuță, deputat din partea PNL și chestor al Camerei Deputaților, a spus că în puțin timp vom vedea o lege prin care instituțiile statului nu vor mai avea dreptul de a cere, obligatoriu, copii după documentele pe care ele le emit și dosar cu șină.
„Din păcate, fiind atât de în urmă, am încercat să schimbăm lucrurile la 180 de grade. Cel mai bun exemplu, am făcut o lege prin care introducem instituțiilor statului să nu mai ceară copii după documentele pe care ele le emit. […]
Am întrebat ministerul Agriculturii de ce solicită persoanelor care se înscriu la un concurs copii după documente și dosar cu șină. Răspunsul a fost că există un HG care obligă folosirea acestui dosar cu șină. Suntem la un mic pas prin care urmează să interzicem în România dosarul cu șină. O să se interzică orice articol din birotică și papetărie.
Nu avem timp de cauza-efect, de problemă și soluție. Trebuie să găsim soluții care să rezorve cel puțin două probleme. Prioritatea mea este să definesc corect problema, iar în cazul copiilor de buletin există soluții. Nu ai nevoie de certificatul de naștere ca să-ți schimbi cartea de identitate. Efortul pe care îl facem în Parlament este să identificăm corect problemele”, explica deputatul.