Patru tineri din România au primit medalii de aur, argint și bronz la Olimpiada Internațională de Lingvistică 2022. Aceștia au fost felicitați de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu pentru rezultatele obținute.
Conform Mediafax.ro, elevii care fac parte din lotul României Mihai-Alexandru Bratu de la Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu, care a primit medalia de aur, Vlad-Ștefan oros de la Liceul Teoretic „Grigore Moisil” din Timișoara, care a obținut medalia de argint, Nicoleta Dobrică de la Colegiul Național „Sfântul Sava” din București, care a reușit să obțină medalia de bronz și Rareș Polenciuc de la Colegiul Național „Roman Vodă” din Roman.
Aceștia au fost coordonaț de profesorii Valentina Cojocaru, Roxana Preda de la Universitatea din București și de Paul Helmer de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.
Olimpiada s-a desfășurat în format fizic pe Insula Man, în apropiere de Marea Britanie.
Tineri români chiar sunt campioni
Pentru calificarea la etapa mondial, tinerii români au fost nevoiți să participe și la Olimpiada de Lingvistică Asia-Pacific de la începutul lunii iulie. Pe data de 5 iulie, EduPedu.ro a transmis faptul că românii au obținut 8 medalii. Acesta este numărul maxim la care se putea ajunge. La același nivel s-au clasat și participanții din partea Japoniei și Coreei de Sud.
Anul trecut, olimpiada a fost găzduită de Letonia, însă s-a desfășurat la distanță. În anul 2020, anul pandemic, concursul nu a avut loc, însă a fost amânat pentru anul următor.
Coreea de Sud a organizat în anul 2019 olimpiada. În anul respectiv, românul Costin Banu a obținut medalia de bronz.
Tinerii au trebuie să rezolve în cadrul olimpiadei internaționale 5 probleme de lingvistică în 6 ore.
„Pentru aceasta e nevoie să analizeze niște date din limbi necunoscute pe baza cărora să extragă reguli gramaticale (să recunoască mărci de număr, de timp, de obiect, subiect etc.), să deducă reguli de formare a cuvintelor sau reguli care condiționează anumite transformări fonetice. Nu necesită o pregătire lingvistică în prealabil, ci doar cunoștințe minime de gramatică pe care le însușesc în școală la orele de română. În schimb, e nevoie de o abordare analitică, gândire laterală, intuiție culturală și deducție logico-matematică. Pentru prima etapă, adresată tuturor elevilor curioși și pasionați de lingvistică, subiectele constau în rezolvarea a 2 sau 3 probleme într-un interval de 3 sau 4 ore, în funcție de nivel”, a transmis Valentina Cojocaru anul trecut.
