Twitter a suspendat joi conturile unor jurnaliști americani care se ocupă de platforma de socializare și de noul său proprietar Elon Musk, printre care se numără reporteri care lucrează pentru The New York Times, Washington Post, CNN, Voice of America și alte publicații. Suspendarea bruscă a reporterilor de știri a urmat deciziei de miercuri a lui Musk de a interzice permanent un cont care urmărea automat zborurile avionului său privat folosind date disponibile public.
În acest context, vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova, l-a avertizat pe miliardar că ar putea primi sancțiuni în urma acțiunilor sale. Jourova are este cea care analizează menținerea valorilor și a transparenței în cadrul executivului european.
Compania nu a explicat jurnaliștilor de ce a eliminat conturile și a făcut să dispară profilurile și tweet-urile anterioare ale acestora. Dar Musk a intrat pe Twitter joi seară pentru a-i acuza pe jurnaliști că au împărtășit informații private despre locația sa, pe care le-a descris drept „practic coordonate de asasinat”. El nu a furnizat nicio dovadă pentru această afirmație.
Acțiunea controversată a lui Musk.
„Ştirile privind suspendarea arbitrară a unor jurnalişti pe Twitter sunt îngrijorătoare”, a transmis Vera Jourova. În același timp, ea a transmis că de vara viitoare, toată ramura de tehnologie va fi sub atenția unei legi care ,,cere respectarea libertății media și a drepturilor fundamentale”.
Mai mult decât atât, vicepreședinta Comisiei Europene l-a avertizat pe miliardar că întregul său comportament poate duce la aplicarea unor condamnări. „Elon Musk ar trebui să fie conştient. Există linii roşii. Şi, în curând, sancţiuni”, a precizat Jourova.
Vera Jourova a amintit și despre Media Freedom Act, care își propune să sprijine legilația europeană în ansamblu întreg. „Am văzut în ultimii ani diverse forme de presiune asupra presei. A venit momentul să acționăm. Trebuie să stabilim principii clare: niciun jurnalist nu ar trebui să fie spionat din cauza meseriei sale, niciun mijloc de informare publică nu ar trebui să fie transformat în canal de propagandă”, a precizat vicepreședinta Comisiei Europene la momentul când actul a fost aprobat.
Vera Jourova nu a fost singura care a luat atitudine împotriva acțiunilor lui Elon Musk. La sfârșitul lunii trecute, Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă, i-a adresat miliardarului ,,să își intensifice semnificativ eforturile” ca platforma sa să se încadreze în normele impuse de UE. CEO-ul Twitter a precizat anterior că se va conforma legislațiilor europene, în urma restabilirii unor conturi care au fost interzise pe baza dezinformării pentru pandemia de Coronavirus.
Legile care protejează liberteatea presei
Comisia Europeană a adoptat lunile trecute Media Freedom Act privind libertatea presei, un set nou de norme menite să protejeze pluralismul și independența presei în UE. Regulamentul propus include, printre altele, garanții împotriva interferențelor politice în deciziile editoriale și împotriva supravegherii. Acesta pune accentul pe independența și finanțarea stabilă a serviciilor publice de media, precum și pe transparența proprietății media și a alocării de publicitate de stat. De asemenea, regulamentul stabilește măsuri de protecție a independenței editorilor și de dezvăluire a conflictelor de interese.
În același timp, legea privind serviciile digitale (DSA) vine și sprijină combaterea rețelelor care promovează instigarea la ură, dezinformarea sau utilizarea datelor cu caracter sensibil.
Comisia Europeană a propus două inițiative legislative pentru a moderniza normele care reglementează serviciile digitale în UE: Legea privind serviciile digitale (DSA) și Legea privind piețele digitale (DMA). Comisia a făcut propunerile în decembrie 2020, iar la 25 martie 2022 s-a ajuns la un acord politic cu privire la Legea privind piețele digitale, iar la 23 aprilie 2022 cu privire la Legea privind serviciile digitale.
DSA și DMA au două obiective principale: să creeze un spațiu digital mai sigur, în care drepturile fundamentale ale tuturor utilizatorilor de servicii digitale să fie protejate și să stabilească mai multe r condiții de concurență echitabile pentru a stimula inovarea, creșterea și competitivitatea, atât pe piața unică europeană, cât și la nivel mondial.
Platformele gigantice din online, care au mai mult de 45 de milioane de utilizatori în Uniunea Europeană, unde se încadrează și Twitter, vor trebui să își modereze conținutul conform DSA ,,spre vara lui 2023”. Comisia Europeană va avea grijă ca rețelele de socializare să aplice legea, iar în caz contrar, are voie să aplice amenzi care ar însemna 6% din cifra lor de afaceri la nivel global sau interdicția de a opera la nivelul Uniunii Europene, potrivit digi24.ro.