Cea mai mare pierdere din istoria de 116 ani a Băncii Naționale a Elveției a fost consemnată anul trecut, instituția financiară înregistrând în 2022 un deficit de 132 de miliarde de franci elvețieni (aproximativ 133,7 miliarde de euro).
2022 a fost un an nefast financiar pentru Țara Cantoanelor. Conform bilanțului preliminar făcut public luni de Banca Naţională a Elveţiei, pierderea înregistrată de bancă anul trecut a fost 132 de miliarde de franci elveţieni. Paguba este de aproape șase ori mai mare decât cea mai mare pierdere înregistrată în istoria de 116 a băncii centrale, de „doar“ 23 de miliarde de franci și care datează din 2015.
Pierderea record din 2022, egală cu circa 18% din PIB-ul Elveției (estimat la peste 744 miliarde de franci elveţieni), survine după ce în 2021 Banca Centrală a anunțat realizarea unui profit de 26 de miliarde de franci elvețieni.
Elveția se confruntă cu o inflație de 3%
Din paguba de 132 de miliarde, 131 au reprezentat pierderile înregistrate de conturile în valută străină și doar 1 miliard cele în franci elvețieni. Fenomenul a fost determinat de aprecierea puternică înregistrată de moneda elvețiană, volatilitatea piețelor financiare europene obligând investitorii să cumpere franci pentru a se proteja.
Ca urmare, începând din iunie, francul elveţian a atins o valoare de tranzacţionare de peste un euro. A fost un nivel record, pe care moneda elvețiană l-a mai atins tot în 2015, doar pentru o scurtă perioadă.
Pentru a contracara inflația care a afectat și Elveția – rata este de 3%, inferioară valorii de 10% din zona euro –, Banca Naţională Elveţiană a majorat în decembrie dobânzile. Recesiunea amplă a pieței a generat însă pierderi consistente pentru portofoliul de acţiuni şi obligaţiuni al băncii. Cu toate acestea, BNS a raportat un câştig de 400 de milioane de franci obținut prin deţinerile sale de aur.
Mai profitabilă decât Banca Centrală Europeană
Politica financiară a Elveție de a ține sub control francul, este impusă de economia sa dependentă de exporturi. Cu toate acestea, analiştii financiari susțin că întreprinderile elveţiene au reuşit să rămână competitive, în pofida creşterii francului din cauza inflaţiei din zona euro.
„Deși Banca Națională a Elveției va avea nevoie de ceva timp pentru a-și reconstrui rezervele de valori, va dura mai puțin timp pentru a obține profituri decât în cazul Băncii Centrale Europene“, a declarat Karsten Junius, economist-șef la banca elvețiană J.Safra Sarasin.
Junius a precizat că pierderile băncii centrale nu vor modifica politica sa monetară. El a mai menționat că inflația din Elveția a fost anul trecut mai aproape de ținta de 2% stabilită de Banca Centrală Europeană a fi atinsă în 2025, decât alte state din zona euro.
„Ambele bănci centrale sunt profitabile din punct de vedere structural, deoarece își pot renumera pasivele la o rată mai mică decât cea de pe piață. Banca Centrală a Elveției va câștiga însă o dobândă mai mare pe piață în acest an, în timp ce Banca Centrală Europeană va fi blocată de obligațiunile cu randament scăzut și va fi neprofitabilă pentru multi ani“, a explicat economistul-șef al băncii J.Safra Sarasin, citat de CNBC.
