Potrivit unui studiu realizat de grupul de reflecție în domeniul energiei Ember, citat de Asociația 2Celsius, România este al doilea mare emițător de metan din UE, reprezentând 85% din metanul emis de minele de cărbune abandonate din UE. Prin captarea și utilizarea a doar jumătate din acesta, s-ar putea produce energie electrică în valoare de 75 de milioane de euro și suficientă căldură reziduală pentru a încălzi anual aproape 19.000 de paturi de spital.
Având în vedere acest lucru, autorii raportului notează că două deficiențe semnificative din Regulamentul Uniunii Europene (UE) privind metanul ar putea permite minelor de cărbune să emită cu 2,2 milioane de tone mai mult metan până în 2050, ceea ce este egal cu emisiile anuale de CO2 ale Belgiei și Republicii Cehe combinate, potrivit Agerpres.
România, al doilea cel mai mare emițător de metan din UE
În 2020, Polonia va fi responsabilă pentru două treimi din totalul emisiilor de metan provenite din minele de cărbune din UE, 12 dintre minele subterane de huilă din această țară fiind principalele responsabile pentru aceste emisii (87%). Șapte dintre aceste mine produc cărbune termic și ar putea fi închise de urgență și înlocuite cu alte rezerve cu conținut redus de metan, potrivit analizei Ember.
Cu 85% din metanul eliberat de minele de cărbune închise din UE, România este în prezent al doilea cel mai mare emițător de metan din UE. Potrivit sursei citate, dacă se ia în calcul potențialul de încălzire al metanului pe 20 de ani (X80 CO2e), cantitatea de emisii de metan din minele abandonate depășește cantitatea de dioxid de carbon echivalent generată de industria energetică într-un singur an.
„Regulamentul UE urmăreşte să limiteze cantitatea de emisii fugitive de metan pe care minele de cărbune au voie să le elibereze, în loc să le capteze şi să le neutralizeze sau să îl utilizeze. La sfârşitul acestei luni, comisiile Parlamentului European vor vota ultimele amendamente. Un amendament recent măreşte pragul de ventilare pentru minele de huilă de la 0,5 la 5 tone de metan pe kilotonă de cărbune până în 2031, după care pragul va fi redus la 3 tone. În plus, regulamentul privind metanul nu aplică un prag de ventilare pentru cărbunele cocsificabil utilizat în producţia de oţel”, se menţionează în analiza de specialitate.
Conform studiului Ember, cele mai recente modificări ale regulamentului UE ar reduce semnificativ emisiile de metan din minele de cărbune doar cu 47%, fiind departe de obiectivul declarat de reducere cu 58% a emisiilor de metan.
„Aceasta înseamnă 2,2 milioane de tone de metan în plus până în 2050, echivalentul a 180 de milioane de tone de CO2 suplimentare, mai mult decât emisiile anuale de CO2 ale Belgiei şi Cehiei la un loc”, arată calculele experţilor.
România ar putea furniza căldură în valoare de 75 de milioane de euro
Potrivit experților, în cazul României, colectarea și utilizarea a doar jumătate din acești poluanți ar putea furniza anual energie în valoare de 75 de milioane de euro și căldură reziduală în valoare de aproximativ 19.000 de paturi de spital.
„Regulamentul privind reducerea emisiilor de metan din sectorul energetic este una dintre cele mai eficiente căi atât din punct de vedere al costurilor, cât şi din punct de vedere tehnic pentru reducerea emisiilor unui gaz cu efect de seră atât de puternic ca metanul. Efectiv nu avem nicio scuză. Dacă eşuăm în a reduce emisiile care ne sunt la îndemână, riscăm să deraiem procesul către atingerea neutralităţii climatice în 2050. Asta înseamnă că ne îndreptăm către o lume în care impactul schimbărilor climatice va fi devastator, o lume pe care o putem deja întrezări în seceta istorică care a lovit Europa în 2022”, a declarat Mihai Stoica, directorul executiv al Asociaţiei 2Celsius.
Potrivit documentului, principala sursă de metan în industria energetică a UE este reprezentată de mineritul cărbunelui. În acest context, 59% din emisiile de metan provenite din minele de cărbune din UE în 2020 erau atribuibile minelor subterane (huilă), care generează de șase ori mai mult metan decât cele de suprafață (lignit).
„Închiderea corespunzătoare a minelor de cărbune este o acţiune pe care România trebuie să şi-o asume în mod responsabil, pentru evitarea accidentelor şi prevenirea poluării. De exemplu, minele Lonea şi Lupeni din Valea Jiului sunt în proces de închidere încă din 2018 şi au beneficiat de ajutoare de stat pentru punerea în siguranţă. Acestea nu sunt însă închise nici în ziua de azi, termenul limită fiind prelungit prin mai multe hotărâri de guvern. Ultima dată înaintată este 2026 conform legii decarbonizării. Aceasta împreună cu regulamentul privind metanul oferă o oportunitate României să ecologizeze minele într-un mod profitabil”, este de părere Alexandra Doroftei, coordonator campanii Bankwatch România.
Potrivit studiului Ember, pragurile de ventilație a minelor de cărbune ar trebui să fie reduse la 1 tonă de metan pe kilotonă de cărbune extras până în 2030, de la nivelul actual de 3 tone pe kilotonă de cărbune extras. Autorii raportului sugerează, de asemenea, că începând cu 2027, regulamentul ar trebui să impună un prag de ventilație pentru minele de cărbune cocsificabil de maximum 5 tone de metan pe kilotonă de cărbune. Experții notează că, într-un astfel de scenariu, UE ar fi pe cale să își atingă obiectivul de reducere cu 58% a emisiilor, scrie Economica.
